Delicatesa servită acum sute de ani la mesele voievozilor, produsă de o gospodină din Botoşani. Câte zeci de ouă se folosesc

Cozonacul domnesc de la Tocileni FOTO cozonacdomnesc.ro

În satul Tocileni din judeţul Botoşani se face, după o reţetă veche de secole, unul dintre cele mai delicioase produse tradiţionale româneşti. Se numeşte cozonac domnesc şi a devenit o adevărată vedetă a târgurilor culinare din ţară. Datorită ingredientelor naturale şi a reţetei care respectă cu sfinţenie tradiţie, cozonacul de la Tocileni a fost atestat de Ministerul Agriculturii.

Satul Tocileni (comuna Stăuceni) se află la numai 10 kilometri de municipiul Botoşani şi are o istorie milenară. Istoria comunei se leagă cel mai mult însă de domnia lui Ştefan cel Mare, dar şi a vechilor voievozi ai Moldovei. Şi asta fiindcă se spune că din aceea perioadă la Tocileni gospodinele făceau de sărbători un tip de cozoac inspirat de un preparat care se servea la mesele celor mai înalte feţe boiereşti şi domneşti.

La prima vedere este un preparat banal, gătit în casa multor românce. Cel de la Tocileni însă este un cozonac domnesc şi se prepară după o reţetă veche de câteva secole. Mai mult decât atât, acest tip de cozonac a ajuns, alături de plăcintele poale-n brâu, o altă specialitate de top a moldovencelor de la Tocileni, o adevărată vedetă la toate târgurile culinare sau de sărbători din România. Datorită vechimii, a autenticităţii şi a caracterului de unicat al reţetei, cozonacul domnesc produs în special de o gospodină din Tocileni a fost înregistrat de Ministerul Agriculturii ca produs tradiţional. Cozonacul domnesc de la Tocileni a devenit unul dintre brandurile judeţului Botoşani şi al Moldovei.

Gospodina care a redescoperit cozonacul voievodal

Povestea cozonacului domnesc produs la Tocileni începe în evul mediu. Atunci acest tip de cozonac era produs pentru curţile domneşti. Una dintre ele se afla în apropierea mănăstirii de la Popăuţi, din municipiul Botoşani, o ctitorie a lui Ştefan cel Mare. O altă curte domnească se afla şi la Dorohoi. Totodată la Botoşani erau numeroase curţi boiereşti insclusiv la Dorohoi, curtea unui vornic al Ţării de Sus, o funcţie deosebit de importantă. Pentru toate aceste înalte feţe domneşti şi boiereşti, gospodinele au preparat aşa numitul cozonac domnesc. Bătrânele îşi aduc aminte că această reţetă la un moment dat aproape se pierduse. Era de altfel pe cât de delicioasă pe atât de costisitoare. Mai precis reţeta de cozonac domnesc se făcea cu 40 de ouă şi umplutură cât cuprinde. 

”Erau cozonaci cu 40 de ouă. Nu se puneau decât 10 albuşuri şi 40 de gălbenuşuri. Era ceva ca pentru domni, scump şi bun”, spune o femeie în vârstă din comuna Stăuceni. La Tocileni această veche reţetă a fost redescoperită de o femeie din sat. Se numeşte Gabriela Mateiuc şi spune că reţeta a învăţat-o de la bunica, iar mai apoi a îmbogăţit-o mergând din sat în sat pe urmele cozonacului domnesc. ”De când eram mică am crescut cu aşa ceva. Am văzut plăcintele poale în brâu şi apoi cozonacul domnesc. Pentru cozonacul domnesc am vizitat sute de gospodării din zona Botoşaniului, de unde am adunat reţete tradiţionale păstrate cu sfinţenie. Sunt reţete ale cozonacului ce vin din istoria curţilor domneşti. De aceea se şi numeşte domnesc”, spune Gabriela Mateiuc. Această reţetă de cozonac domnesc a devenit celebră însă şi datorită plăcintelor. 

Gabriela Mateiuc FOTO Cosmin Zamfirache

Mai precis Gabriela Mateiuc este şi o expertă a preparării plăcintelor poale în brâu tot după o reţetă foarte veche, moştenită din generaţie în generaţie. Cu aceste plăcinte a participat acum 12 ani la un Festival al Plăcintelor în comuna Stăuceni, din care face parte şi Tocileniul, satul natal al Gabrielei. ”La acest Festival al Plăcintelor m-am făcut remarcată. La început cu plăcintele şi apoi cu acest cozonac domnesc. Plăcintele făcute de mine au fost mediatizate şi în cele din urmă am fost invitată la Bucureşti la un festival al pâinii”, spune botoşăneanca. A fost de fapt rampa de lansare prin care atât plăcintele, dar mai ales cozonacul de la Tocileni au devenit adevărate vedete. 

Cozonacul de la Botoşani, un adevărat brand tradiţional

Văzând succesul obţinut mai ales la Festivalul Pâinii de la Bucureşti, botoşăneanca şi-a deschis o mică afacere în domeniul panificaţiei şi produce cozonaci domneşti, plăcinte şi alte bunătăţi tradiţionale din zona Botoşaniului. Inclusiv celebrele alivenci, făcute pentru a fi servite cu smântână. Cu aceste produse, gospodina din Tocileni a făcut înconjurul ţării. ”Când am văzut că sunt apreciate, am investit toată priceperea şi puterea noastră de muncă în această activitate. De ani de zile mergem la târguri în toată ţara. Bucureştiul este mare, dar şi acum, după atâţia ani, sunt clienţi care ne caută la aceste târguri şi se minunează, când ne întâlnesc, de gustul plăcintelor, cozonacului. De altfel, mergem destul de des la Bucureşti. Am fost şi la Tulcea, Cluj, în toată ţara”, spune Gabriela Mateiuc.

Totodată aceste produse tradiţionale au uimit pe străinii care le-au gustat. ”Au fost şi coreeni, şi englezi, şi francezi care au gustat produsele noastre, mai ales la Bucureşti. Au fost impresionaţi. Nu le venea să creadă că un produs aparent simplu poate fi atât de gustos”, spune botoşăneanca. De altfel majoritatea comenzilor pentru mica firmă din Tocileni sunt din ţară şi în special din marile oraşe. 

Secretul cozonacului domnescu: ingrediente naturale de la ţară

Botoşăneanca spune că secretele succesului acestui cozonac care a impresionat în toată ţara sunt de fapt ingredientele folosite dar şi respectarea cu sfinţenie a reţetei. ”Noi folosim ingrediente sută la sută naturale. Adică ouăle sunt de ţară, nuca este nucă. Nu folosim înlocuitori şi alte trucuri de genul acesta. Este ca pe vremea bunicilor. Şi asta este mare lucru. Cozonacul domnesc este mare, plin de umplutură cu arome adevărate”, spune Gabriela Mateiuc.

Botoşăneanca explică de exemplu cum ia naştere marele cozonac cu nucă. ”Se respectă paşii pentru reţeta originală a cozonacului moldovenesc. Făina şi ouăle sunt lăsate la cald cu cel puţin şase ore înainte de a începe întregul proces. Se pune lapte, obligatoriu de ţară, împreună cu drojdie, zahăr şi puţină sare. 

Andrei Doina face cozonacul FOTO Cosmin Zamfirache

După câteva ore, timp în care a crescut aluatul la căldură bineînţeles, se puna nucă. Din belşug. Este important de ştiut că miezul de nucă este din nuci culese la începutul toamnei, atunci când coaja verde a crăpat şi uscat prin metodele tradiţionale”, spune botoşăneanca. Explicaţii suplimentare aduce o altă expertă a cozonacului domnesc, care de altfel lucrează pentru Gabrielei Mateiuc. Se numeşte Andrei Doina şi face cozonaci domneşti de ani de zile. ”Pentru aluatul de cozonac domnesc, făina trebuie să aibă o calitate foarte bună. Pune apoi ouă, lapte, unt, zahăr. Apoi după ce se lasă aluatul la crescut se pune umplutura, care este diversă. 

Bineînţeles nuca este preferată. Aluatul întâi se frământă şi abia apoi adăugăm grăsimile adică uleiul şi untul. Cozonacul acesta se coace la foc mic pentru a se pătrunde cu aroma ingredientelor. La rumenire temperatura nu trebuie să depăşească 170 de grade Celsius”, spune Andrei Doina. Cozonacul domnesc se serveşte, spun gospodinele de la Tocileni, fie cu lapte cald, fie cu un pahar de vin, dar musai natural de la ţară. Tocmai datorită folosirii ingredientelor naturale şi a reţetei foarte vechi, cozonacul domnesc de la Tocileni a fost înregistrat ca produs tradiţional de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Secretul afumăturilor delicioase din Bărăgan preparate fără conservanţi. Cum se obţine gustul fără egal de pe vremea bunicii

Bunătăţi din Bărăgan. Osânzele sau haioase, desertul bunicii care nu lipseşte de pe masa de Revelion