Decoruri de teatru incluse în Cartea Recordurilor. Românul care a lucrat la ridicarea unui sat medieval uriaş şi a celei mai mari gradene rotative
0
Un botoşănean a ajuns în Cartea Recordurilor după ce a contribuit la construirea decorurilor din spectacolul Vlaicu Vodă, realizate de Teatrul Excelsior din Bucureşti cu ocazia Centenarului. Se numeşte Gelu Rîşca şi lucrează la Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoşani.
În vara anului trecut, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti a fost prezentat publicului spectacolul Vlaicu Vodă, un proiect dedicat Centenarului. Pentru aceste spectacol a fost amenajată o replică a unui sat medieval, cu o biserică, case, ateliere, dar şi o pădure. Totodată, a fost construită şi o gradenă rotativă de mari dimensiuni.
La spectacol au fost prezenţi şi reprezentanţii Guinnes Book, au decis să introducă în Cartea Recordurilor gradena rotativă a spectacolului, drept cea mai mare din lume, şi totodată să ofere certificate unor specialişti care au contribuit la aceasta dar şi la alte elemente de decor. Printre aceştia se numără şi Gelu Râşca, un specialist în scenorafie din Botoşani.
Omul care a contribuit la realizarea satului medieval
Gelu Rîşca este cunoscut în lumea teatrului românesc atât prin implicarea sa în scenografie dar şi în teatrul pentru adolescenţi. Are 48 de ani şi lucrează de o viaţă la Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoşani fiind implicat în mii de proiecte artistice. Fiind cunoscut ca un bun specialist, Gelu Rîşca a fost chemat de echipa de la Teatrul Excelsior într-un moment de cumpănă. Pentru a se încadra în deadline cu spectacolul Vlaicu Vodă, Gelu a fost chemat la Bucureşti. ”A fost o colaborare. Am fost chemat după ce au început lucrul la acest spectacol. Erau nişte deadline-uri care trebuiau respectate şi aveau nevoie de ajutor. Aşa am ajuns acolo”, spune Gelu Râşca.
O parte a satului medieval FOTO radioromaniacultural.ro
Imediat acesta a fost implicat în toate proiectele de butaforie şi nu numai ale spectacolului. Botoşăneanul a contribuit masiv la realizarea satului medieval, pe o suprafaţă de patru hectare în Piaţa Constituţiei. ”Am lucrat la acel sat medieval, inclusiv la biserică, la pădure. Şi în multe alte sectoare, acolo unde evident era nevoie şi trebuia să grăbim lucrurile”, spune Gelu Rîşca. Pe scurt, contribuiţia sa, cel puţin, la butaforia spectacolului a fost decisivă. ”Mi-a plăcut că era mult loc unde ne puteam desfăşura, să realizăm toată aceea lume medievală. Am fost încântat de acest proiect, era şi o provocare în acelaşi timp”, adaugă Gelu Rîşca. În total au fost amenajate nouă case, patru ateliere, hanul,biserica, opt turnuri de apărare şi o pădure.
”Abia aşteptam reacţia publicului atunci când se întorcea gradena”
Gelu Rîşca a lucrat şi la piesa de rezistenţă a spectacolului, gradena mobilă. ”Era şi ca un fel de surpriză pentru spectatori”, spune botoşăneanului. De altfel spune Gelu Rîşca s-a urmărit din start stabilirea unui record cu această gradenă. Are o capacite de 386 de locuri şi purta spectatorii fără să fac niciun pas de la un tablou la celălalt al spectacolului. ”Nu era foarte comod să fie plimbaţi spectatorii de la o zonă la alta, de la o scenă la alta în timpul spectacolului. Gradena mobilă capabilă să se rotească la 360 de grade a rezolvat această problemă”, spune Gelu Rîşca.
Gradena care a intrat în Cartea Recordurilor FOTO Elena Coman
Totodată specialistul botoşănean spune că efectul asupra publicului a fost unul extraordinar. ”Mulţi nu se aşteptau la aşa ceva. Nu ştiau că se va mişca. Deodată se trezeau purtaţi de la o scenă la alta. Abia aşteptam reacţia publicului atunci când se întorcea gradena”, spune Gelu Rîşca. La spectacol a fost prezentă şi echipă Guinees Book care a oferit recunoaşterea pentru gradena mobilă. Totodată alături de alţi specialişti Gelu Rîşca a primit un certificat de participare pentru butaforia spectacolului. ”A fost muncă multă, dar a meritat. Sunt foarte mândru”, spune botoşăneanul.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
