Cum a fost vândută România ruşilor în cel de-al Doilea Război Mondial. Churchill a iniţiat „târgul” cu girul americanilor
0
După cel de-al Doilea Război Mondial, România, ţară care a capitulat necondiţionat în faţa anglo-americanilor şi ruşilor, a fost oferită pe tavă sovieticilor, ajungând în blocul comunist estic. Documentele vremii, dar şi oamenii care au trăit în acea perioadă arată că România a fost scoasă la mezat încă din timpul marii conflagraţii.
România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial în iunie 1941. Contrar tradiţiei, statul român, condus în acea perioadă de mareşalul Ion Antonescu, era aliatul puterilor Axei, printre care şi al Germaniei naziste, care dădea, de altfel, tonul în cadrul grupului de forţe. Explicaţia era recuperarea măcar a teritoriilor luate de Rusia sovietică prin ultimatumul de la 26 iunie 1940, adică Herţa, Basarabia şi Bucovina de Nord.
România mai pierduse prin dictatul de la Viena, făcut de Hitler şi de Mussolini, Transilvania de nord oferită Ungariei, aliată de asemenea a forţelor naziste. În sud, celuilalt aliat al lui Hitler, Bulgariei, îi este oferită jumătate din Dobrogea. România, conform statisticilor din acea perioadă, pierdea o populaţie de aproximativ 5 milioane de oameni. Tocmai de aceea intrarea în război de partea puterilor Axei ar fi putut aduce înapoi României, în primă fază, ţinuturile luate de ruşi, iar mai apoi, dacă Germania câştiga războiul, cel puţin Antonescu spera că va putea fi înduplecată şi în privinţa celorlalte cesiuni teritoriale.
De altfel, Antonescu era un cunoscut rusofob şi războiul contra URSS i se potrivea de minune. Odată cu schimbarea sorţii războiului în special pe frontul de est, acolo unde nemţii şi aliaţii lor, inclusiv românii, au fost bătuţi de iarna siberiană, dar şi de trupele sovietice, se prefigura un alt sfârşit al războiului pentru România. Tocmai de aceea, inclusiv mareşalul Antonescu şi-ar fi dorit ieşirea României din război, pentru a-şi păstra independenţa.
Acest lucru a fost posibil abia la 23 august 1944, când au fost întoarsele armele împotriva Germaniei naziste, iar ruşii şi anglo-americanii deveneau aliaţii românilor. La sfârşitul războiului, în 1945, România s-a trezit dată pe mâna sovieticilor de noii ”aliaţi” şi inclusă, după 30 decembrie 1947, în rândul ţărilor comuniste, unde trebuia ”construit” socialismul sovietic. Decizia marilor puteri aliate de a arunca România în sfera de influenţă sovietică a schimbat poate definitiv destinul acestei ţări. Unul dintre artizanii abandonului României a fost premierul Marii Britanii, Winston Churchill.
România, abandonată sovieticilor
În timp ce România, prin diplomaţii săi, se străduia să găsească o formulă convenabilă de a ieşi din război şi mai ales de a-şi păstra independenţa, primul-ministru al Marii Britanii ar fi scos-o la mezat. Cel puţin acest lucru este arătat de o serie de documente ale vremii, dar şi de avocatul Nicolae Baciu, autorul lucrării ”Agonia României”, pe baza documentelor, dar şi a experienţelor proprii din aceea perioadă.
Din punctul acestuia de vedere, România a fost folosită ca monedă de schimb a englezilor. În timp ce soarta ţării noastre era jucată prin corespondenţă de marile puteri ale lumii, oamenii politici şi autorităţile din România sperau la o deschidere a unui nou front în Balcani din partea anglo-americanilor, în aşa fel încât România să intre în sfera de influenţă a acestora, şi nu a sovieticilor. În Conferinţa din 4 noiembrie 1943, marile puteri aliate i-au decizia însă a deschiderii unui nou front în Europa printr-o debarcare directă în Franţa.
Trupe româneşti şi germane în timpul războiului FOTO wikipedia.org
Şi asta fiindcă americani au decis să abandoneze Europa de est, fiindcă aşa cum arată şi Nicolae Baciu, dar şi documentele vremii, nu avea interese în zonă. ”Statele Unite nu trebuie să facă nimic care să angajeze sau antreneze forţele americane în Balcani, un teatru de operaţii secundar”, se arăta în memorandumul prezentat la 8 martie 1943 de Stimson, de ministrul Apărării din SUA.
Totodată, şi preşedintele american Roosevelt, în acelaşi an, relua refuzul de interveni militar în Balcani. ”Statele Unite nu se vor amesteca în treburile interne în Balcani, regiunea nefiind un obiectiv natural al Statelor Unite”, preciza Ministerul Apărării al SUA, în 1943, document prezentat în lucrarea ”Records of War”. Totodată, la nivel declarativ, americanii doreau ca în Europa să existe un echilibru de puteri şi influenţe care să nu mai conducă la conflicte militare.
România, o banală monedă de schimb
Winston Churchill avea încă din 1942 planuri cu România. Mai precis, acesta dorea să ofere România către URSS, în schimbul Greciei. ”Este vorba de decizia lui Churchill de a oferi zona de influenţă lui Stalin în Bulgaria şi România în schimbul unei zone de influenţă în Grecia, pentru asigurarea drumului Imperiului Britanic în Mediterana. Astfel, în timp ce România făcea eforturi disperate la Cairo şi la Stockholm să obţină un armistiţiu care să salveze independenţa şi suveranitatea ţării, tocmai în acel timp, aprilie-iunie 1944, Churchill îl manevra pe Roosevelt şi obţinea vânzarea României”, scria, în ”Agonia României”, Nicolae Baciu.
Winston Churchill FOTO wikipedia.org
Mai mult , documentele arată cum Churchill încerca să-l convingă pe Roosevelt să ofere România Rusiei sovietice. ”În ultima vreme au fost semne de posibile divergenţe de politică între noi şi ruşi referitoare la ţările din Balcani, în special Grecia. De aceea noi am sugerat ambasadorului sovietic de la Londra ca guvernul sovietic să ia conducerea afacerilor în România, iar noi în Grecia”, îi scria Churchill preşedintelui american, pe 31 mai 1944. Deşi iniţial nu a fost de acord, Roosevelt îi dă mână liberă lui Churchill, cu condiţia ca perioada de influenţă sovietică să fie una de încercare. Practic, Churchill a avut cale liberă să negocieze trimiterea României în sfera de influenţă stalinistă în schimbul Greciei.
România, 90% dată sovieticilor
Situaţia a devenit oficială după cea de-a patra conferinţă de la Moscova, din octombrie 1944, acolo unde Winston Churchill s-a întâlnit cu Stalin. Pe o banală foaie de hârtie, Churchill şi Stalin au decis soarta Europei de est şi în special a României. De altfel, Stalin dovedise că URSS era o forţă militară formidabilă şi, ocupând Berlinul, era în postura de învingător.
Franklin D. Roosevelt FOTO wikipedia.org
În urma acestei întâlniri, România era în proporţie de 90% în sfera de influenţă sovietică şi doar 10% în cea britanică. De cealaltă parte, aşa cum au convenit cei doi lideri, Grecia era în proporţie de 90% în sfera de influenţă britanică. Iugoslavia şi Ungaria erau în proporţie egală în cele două sfere de influenţă, iar Bulgaria în procent de 75% oferită sovieticilor. Această stare de fapt a fost consfinţită la Yalta, între 4 şi 11 februarie 1945, în Conferinţa din Palatul de la Livadia din Crimeea, acolo unde Stalin s-a întâlnit cu Roosevelt şi cu Churchill. Cei trei au împărţit lumea în sfere de influenţă, iar România condamnată să rămână o lungă perioadă de timp în zona sovietică.
Vă mai recomandăm:
Analist american: România ar trebui să evite discuţiile despre unirea cu Republica Moldova
Vladimir Putin: Ideile lui Lenin au destrămat Uniunea Sovietică
Se încarcă comentariile...
