Cum au fost deportaţi evreii în numele purităţii etnice a românilor. Mărturiile supravieţuitorilor exterminării din Transnistria

0
Publicat:
Ultima actualizare:

S-au împlinit 75 de ani de la deportarea evreilor de pe teritoriile judeţelor Suceava şi Botoşani în Transnistria. Reprezentanţii comunităţii evreieşti povestesc despre chinurile îndurate în 1941-1942.

În 2016, s-au împlinit 75 de ani de la deportarea evreilor din Bucovina de Sud şi fostul judeţ Dorohoi în Transnistria. Conform Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, în perioada 1941-1942, au fost deportaţi în Transnistria 35.000 de evrei din regiunile mai sus amintite. 

Evrei deportaţi în numele purităţi etnice a românilor

În septembrie 1940, şeful ”de facto” al statului român ajungea generalul Ion Antonescu. În componenţa Guvernului, noului lider intrau numeroşi legionari, urmând decrete şi măsuri cu caracter anti-semit pentru îndepărtarea în special a evreilor din societate. Erau măsuri inspirate pe de o parte şi de Germania Nazistă, dar cu specific local. Politicile anti-semite au continuat şi după înlăturarea legionarilor de la conducere, presupunând printre altele anularea contractelor de muncă a ucenicilor evrei, exproprierea prin Decretul-lege nr. 842 din martie 1941, prin care casele evreilor din oraşe treceau în proprietatea statului dar şi tăierea subvenţiilor de la stat pentru cultul mozaic.

image

  Aurel Vainer FOTO Cosmin Zamfirache

Aceste măsuri au fost secondate şi de altele. Totul a culminat cu pogromul de la Iaşi, dar şi cu decizia deportării evreilor în Transnistria. În urma Acordului de la Tighina, semnat pe 30 august 1940 între România şi Germania, această regiune revenea statului nostru. În acest loc au hotărât autorităţile să-i deporteze pe evrei. Aurel Vainer preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, născut la Ştefăneşti, în judeţul Botoşani, spune că, din punctul de vedere al evreilor din România, motivul deportării conaţionalilor săi a fost făcută în numele purităţii etnice a românilor dorită de Ion Antonescu. ”Ion Antonescu a avut o idee aproape fixă, dar şi la ordinele şi în înţelegere cu guvernul hitlerist de la Berlin au decis să facă o curăţare a populaţiei României prin scoaterea din circuit, din ţară chiar, a evreilor. Dorea Antonescu, ca şi Hitler, să fie o populaţie pur sânge românească”, precizează Aurel Vainer. 

”Este greu de descris în cuvinte”

Practic deportările au început de pe de data de 9 octombrie 1941. Atunci, evrei din Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Rădăuţi  Suceava şi Vatra Dornei luau calea Transnistriei. Tot în luna octombrie, aproximativ 10.000 de evrei erau deportaţi din Dorohoi. Au fost îmbarcaţi, spun reprezentanţii comunităţii evreieşti, în vagoane pentru animale. ”Din gara Dorohoi, au fost îmbarcaţi evreii din acest oraş, dar şi din împrejurimi. Au fost băgaţi în aceste vagoane pentru animale, lipsiţi de aer, lipsiţi de apă şi lipsiţi de mâncare. Şi au fost trimişi către Transnistria”, spune David Iosif, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Botoşani. Vagoanele cu deportaţi din Dorohoi au ajuns în gara Ataki şi din acel loc s-a făcut transferul în Trasnistria, zona între Nistru şi Bug. Evreii dorohoieni au fost duşi în zona numită Moghilev. 

image

Liviu Beris FOTO Cosmin Zamfirache

”În Transnistria trăiau în condiţii foarte grele. Se spune că jumătate dintre ei şi-au lăsat oasele acolo. Erau împuşcaţi la cea mai mică abatere de la regulamentele impuse. Apoi îi secera foamea. Am cunoscut cazuri de oameni care au venit paralizaţi din cauza alimentării cu mazăre furajeră. Se mâncau inclusiv coji de cartofi”, precizează Aurel Vainer. Printre cei care au trăit calvarul deportării în Transnistria se numără şi Liviu Beris. Astăzi are aproape 90 de ani şi a fost deportat din zona Herţa, la vârsta de doar 13 ani. Şi după 75 de ani lui Liviu Beris îi este greu să povestească ce a îndurat în timpul deportării în Transnistria. 

image

Păcuţa comemorativă din gara Dorohoi FOTO Cosmin Zamfirache

”Este greu de descris în cuvinte. A fost expedierea spre moarte. O moarte în care erau şi foamea, şi frigul, mizeria, păduchii. Bolile erau cumplite. Mai ales tifosul eczantematic şi fibra tifoidă au măcinat foarte mulţi oameni. Mame care vedeau cum le dispar copiii pe rând. Nu a fost gazare ca la Auschwitz, ceva lent”, spune Liviu Beris. Evreii s-au întors în 1943, deportările încetând după un un nou ordin al mareşalului Ion Antonescu.

Ce s-a întâmplat cu aurul evreilor

Reprezentanţii comunităţii evreieşti spun că cei deportaţi în Transnistria au fost deposedaţi de bani şi mai ales de obiectele din aur. Aurel Vainer susţine că toate acele bunuri de preţ au dispărut fără urmă. ”Conform ordinului de la centru, evreii care erau urcaţi în trenuri trebuiau să declare orice obiect din aur şi banii pe care îi aveau la dispoziţie. Apoi se făcea un schimb simbolic cu bani din zona aceea (n.r. Transnistria), care nu aveau nicio valoare.

image

Zeci de evrei s-au adunat la comemorarea din gara Dorohoi FOTO Cosmin Zamfirache

De altfel, încercăm de multă vreme să ştim unde este aurul confiscat atunci, dar nu dăm de nicio urmă. Acestea sunt lucruri pe care cineva nu vrea să le facă cunoscute şi până la urmă adevărul va ieşi la suprafaţă”, spune Aurel Vainer. Reprezentanţii comunităţii evreieşti spun că nu există date şi piste clare privind averile confiscate ale evreilor deportaţi în Transnistria.

Plăcuţă comemorativă la Dorohoi

Tocmai în memoria evreilor morţi în urma deportărilor forţate în Transnistria, în gara Dorohoi a fost montată o plăcuţă comemorativă. La eveniment au participat reprezentanţi de seamă ai comunităţii evreieşti, dar şi autorităţile judeţului Botoşani. Plăcuţa comemorativă se află pe unul dintre peroanele gării, din locul în care evreii au fost îmbarcaţi în vagoane. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

PORTRET Întâmplări din realitatea tragică a lui Max Blecher

Începe Festivalul Internaţional de Teatru Idiş, o sărbătoare a comunităţii

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite