Cum se explică dependenţa de ţigări. Substanţa care ne leagă fatal de acest viciu
0
Dependenţa de nicotină este una dintre cele mai puternice forme de dependenţă de care poate suferi omul. Ţigările sunt un ”drog„ care oferă satisfacţie imediat dar care necesită la fel de repede o nouă doză. Specialiştii spun că oamenii folosesc tutunul şi efectele sale încă de acum 2000 de ani.
Fumatul este un obicei aproape banal în secolul XXI, deşi există nenumărate campanii prin care oamenii sunt îndemnaţi să renunţe la acest viciu, mai ales din motive de sănătate.
Conform statisticilor, astăzi, 20% din populaţia globului consumă tutun prin intermediul ţigărilor, iar 9 din 10 adulţi se apucă de fumat înainte de 18 ani. Mai mult decât atât, 10 milioane de oameni mor anual din cauza fumatului. Cu toate acestea este un obicei de care, odată ce s-au apucat, puţini pot scăpa definitiv.
De altfel, aşa cum arată specialiştii, omenirea foloseşte tutunul în scop recreativ sau ritualic de peste 2000 de ani. Nicotina este substanţa care dă de fapt adicţia şi ne închide într-un adevărat cerc vicios, din care se poate ieşi doar cu multă voinţă şi uneori chiar cu tratament, spun specialiştii.
O istorie de peste 2000 de ani a fumatului
Tutunul a fost cultivat pentru prima dată în America, încă de acum 8000 de ani, fiind folosit cel mai probabil pentru ritualuri religioase. Acum 2000 de ani, tot indigenii din America au început să folosească tutunul pentru mestecat şi fumat, dar numai cu anumite ocazii şi nu în mod regulat.
Nativii credeau că tutunul are un efect recreativ, relaxat şi totodată oferă o mai bună concentrare, util pentru anumite ritualuri. Europenii au fost însă cei care l-au transformat într-un viciu de care cu greu se mai poate scăpa.
Mai precis, odată ce l-au descoperit şi i-au învăţat proprietăţile au început să-l comercializeze pentru uzul zilnic. Iar nicotina din tutun a creat dependenţa care i-a îmbogăţit atât pe cei care plantau tutun dar şi pe cei care-l comercializau.
Se spune că primul european care a fumat tutun a fost chiar Cristofor Columb. În anul 1531 a apărut şi prima plantaţie de tutun din Europa la Santo Domingo. Până în anul 1600, consumul de tutun s-a răspândit în toată Europa, iar de la 1700, producţia de tutun a devenit o adevărată industrie. La început tutunul era fie mestecat, fie fumat cu ajutorul pipelor din lut.
Ţigaretele au apărut abia în a doua jumătate a secolului XIX, odată cu maşinile de făcut ţigări. Primele maşini produceau peste 200 de ţigarete pe minut. Reclamele companiilor de comercializare a ţigărilor dar şi producţia rapidă în masă a acestora a dus la o răspândire masivă a acestui obicei în toată lumea.
Iar dependenţa de nicotină a dus la o dezvoltare şi mai mare a companiilor producătoare de ţigări. Fumatul a căpătat o amploare şi mai mare în timpul Primul Război Mondial, soldaţii primind raţii de ţigări sau tutun.
Tutunul recomandat în tratarea bolilor
Oamenii nu ştiau de la început că tutunul poate dăuna grav sănătăţii. Din contră era la modă, avea un efect relaxant la nivel psihic, dădea impresia că-i ajute pe oameni să se concentreze şi pe deasupra medicii vremii credeau că este bun şi pentru tratarea bolilor.
Mai precis în secolul al XVI-lea învăţatul francez Jean Nicot credea că substanţa care de fapt dă dependenţă, nicotina, cea care-i va purta şi numele, ar avea efecte benefice asupra sănătăţii. În 1570, Nicolas Monardes, un doctor spaniol recomanda tutunul în 36 de boli, printre care, culmea, şi cancerul.
Abia peste două secole, medicii vremii au început să-şi pună semne de întrebare privind utilizarea tutunului. Primul, în 1795, Sammuel Thomas von Soemmering raporta cazuri de cancer la buză descoperite la fumătorii de pipă. În 1798, un medic american, Benjamin Rush, scria pentru prima dată despre pericolul reprezentant de tutun.
Abia în 1920, însă, rapoartele medicale, legau fumatul de apariţia cazurilor de cancer la plămân iar tocmai în 1960, legătura dintre cancerul la plămâni şi ţigări a fost confirmată, alături de alte boli serioase pe care le poate cauza consumul de tutun.
Substanţa plăcerii care ne încătuşează
Specialiştii explică şi mecanismul depdendenţei de tutun. Dependenţa este cauzată de o substanţă din tutun numită nicotină. Aceasta este un alcaloid pirolidinic. În cantităţi mici este un stimulent dar care dă depenenţă şi solicită cantităţi tot mai mari, în timp, pentru hrănirea adicţiei.
Specialiştii spun că dependenţa de nicotină este una dintre cele mai grele şi comportamental şi farmacologic seamănă cu cea de cocaină sau heroină. Ceea ce face nicotina foarte periculoasă mai ales din punctul de vedere al dependenţei este că împreună cu alte substanţe din tutun se absoarbe repede în sânge şi în tot corpul având un efect rapid, dând impresia de bine, de relaxare.
Operează asupra chimiei creierului şi a sistemului nervos central, acţionând la fel ca celelalte droguri care dau dependenţă. Nicotina stimulează sistemul nervos ducând la eliberarea unor hormoni sau neurotransmiţători care afectează părţi ale creierului şi ale organismului în general. Unul dintre aceştia este epinefirina care stimulează corpul, creşte tensiunea dar şi ritmul cardiac.
Totodată nicotina activează şi o parte a creierului, responsabilă cu producerea fericirii, prin stimularea eliberării unui hormon numit dopamină. Eliberarea de dopamină contribuie la o senzaţie de relaxare, de eliberare. O altă caracteristică a nicotinei în organismul uman, care duce la o dependenţă periculoasă este rapiditate cu care ajunge în creier dar şi viteza cu care dispar efectele sale.
Mai precis, în doar câteva minute, efectele nicotinei dispar, iar creierul doreşte din nou aceea senzaţie creată de această substanţă adictivă din tutun. Pe scurt, te îndeamnă să mai fumezi o ţigară.
De obicei, pierderea efectelor nicotinei se caracterizează prin presiune, nervozitate, stare de agitaţie. Tocmai de aceea este şi un obicei greu de lăsat. Totodată, pe măsură ce corpul se adaptează la nicotină, creşte şi nevoia de a consuma tot mai mult tutun.
Până la un moment dat când organismul stabileşte un nivel al toleranţei, adică de câte ţigări avem nevoie pentru a ne simţi bine şi a nu suferi din cauza lipsei de nicotină. De altfel 2 din 3 adulţi nu reuşesc să se lase de fumat definitiv. Lipsa nicotinei la persoanele dependente poate duce la iritabilitate, nervozitate, dureri de cap şi insomnii.
Evident, nu pentru mult timp, până când corpul se obişnuieşte fără nicotină.Cu toate acestea doar 8% dintre cei care încearcă se pot lăsa de fumat. Chiar dacă fumatul poate provoca boli fatale şi distruge organismul.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Fumatul, mărul discordiei acasă şi la serviciu. Cum este perceput în România
Se încarcă comentariile...
