Cum ne batem joc de Eminescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Plopii fără soţ din poezia lui Eminescu au legătură cu cu arborii monumentali din Bucium, zonă situată la marginea Iaşiului FOTO Adevărul
Plopii fără soţ din poezia lui Eminescu au legătură cu cu arborii monumentali din Bucium, zonă situată la marginea Iaşiului FOTO Adevărul

Promovarea geniului literaturii române nu este o prioritate pentru autorităţi. După 1990, aproape tot ce a lăsat poetul în urmă la Iaşi şi la Botoşani se degradează.

Lacul cu nuferi de la Ipoteşti, situat la 15 kilometri de Botoşani, s-a transformat într-o mlaştină. Nuferii galbeni din „lacul codrilor albastru“ plutesc printre gunoaiele aruncate de vizitatori. În plus, până la malul lacului turiştii riscă să-şi distrugă maşina prin craterele de pe şosea. 

Autorităţile se apără spunând că lacul n-a fost proprietatea statului. Acesta aparţine medicului veterinar Dorin Vasiliu, căruia i-a fost retrocedat în 1991, odată cu pădurea din jur. Consiliul Judeţean Botoşani ar urma să-l răscumpere în curând cu 200.000 de lei. 

Lacul va ajunge în custodia Memorialului Ipoteşti, instituţie de stat, cu buget mic. Şefii de la Consiliul judeţean se gândesc la nişte proiecte, dar pentru un viitor îndepărtat. „Am dori să facem un drum prin pădure, amenajat, şi facilităţi pentru turişti. Lacul ar trebui să fie curăţat şi amenajat corespunzător“, spune Gheorghe Sorescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean. 

Plopii sunt acum cu soţ

Plopii fără soţ din poezia lui Eminescu au legătură cu cu arborii monumentali din Bucium, zonă situată la marginea Iaşiului. Acolo îşi avea casa profesorul Ştefan Micle, soţul Veronicăi, muza lui Eminescu. În 1973, autorităţile comuniste au ridicat plopii din Bucium la statutul de monumente ale naturii. Iniţial, erau 29 de arbori, acum au mai rămas doar 16, dataţi cu vârsta de 258 de ani. 

Din grupul principal, de 9 copaci, acolo unde a fost amplasat şi un bust al poetului, au mai rămas doar 8. Ultimul a fost rupt de o vijelie în 2009. În cursul săptămânii trecute, membrii Asociaţiei Dendro-Ornamentale din Iaşi au inspectat arborii şi au constatat că rădăcinile sunt putrezite în proporţie de 80%. 

În plus, soclul şi placa de marmură ale monumentului sunt crăpate. Pentru arbori soluţia ar fi, spun cei de la Academia Română, în patrimoniul căreia se află plopii, ca cei de la Primăria Iaşi să injecteze o soluţie pentru întărire la tulpini. Ar costa în jur de 15.000 de lei, însă municipalitatea se scuză, susţinând că n-a fost sesizată de academicieni.

Mihai Eminescu Tei Parcul Copou FOTO Adevărul

Teiul lui Eminescu, un miracol ignorat

Celebrul arbore din Parcul Copou (foto dreapta), la umbra căruia medita poetul în timpul şederii la Iaşi, este un alt monument ignorat de autorităţile locale în ghidurile de promovare turistică. „Nu Palatul Culturii, nu Biserica «Trei Ierarhi», ci Teiul lui Eminescu ar trebui să fie simbolul Iaşiului. Este cel mai important arbore din spaţiul românesc. Cine vine ca turist, la Iaşi, primul drum pe care ar trebui să-l facă de la gară este către Parcul Copou“, spune Mandache Leocov, fostul director al Grădinii Botanice din Iaşi. 

Profesorul Leocov a făcut parte din echipa care a salvat teiul de la pieire, după ce arborele a fost atins de o furtună cumplită în 1950. Acesta spune că nimeni nu s-a mai îngrijit de copacul-simbol după 1990 şi crede că, în condiţiile date, ar fi o minune dacă teiul ar mai supravieţui încă 50 de ani. Specialiştii de la Protecţia Mediului Iaşi au publicat recent o statistică potrivit căreia Teiul lui Eminescu are vârsta de 458 de ani. Chiar dacă este centrul atracţiei în Parcul Copou, placa care-l identifică ca „Teiul lui Eminescu“ este crăpată, la fel ca cea de la „Plopii fără soţ“.

 

Posibil brand turistic 

 

Experţii consideră că, dacă ar exista interes al autorităţilor în promovarea turistică a lui Eminescu, atunci ar putea deveni lejer un brand naţional, chiar şi internaţional. „Lucrez, în general, cu turişti germanofoni şi vă spun că mulţi dintre ei au auzit de Eminescu. S-ar putea face tururi tematice, cum sunt, de exemplu, în Viena la toate casele legate de Mozart. Iaşiul este oraşul cu cea mai bogată cultură românească însă, din punct de vedere turistic, este o mare problemă acolo“, explică Traian Almăşan, specialist în turism.

lac cu nuferi bt

Casa lui Eminescu, sală de bingo

De o soartă mai bună nu se bucură nici casa în care s-a născut Eminescu la 15 ianuarie 1850. Imobilul vechi (foto dreapta) se află în centrul istoric al municipiului Botoşani. Deşi ansamblul urbanistic din zonă a fost reabilitat cu fonduri europene, această casă  nu a fost inclusă, fiind într-un litigiu de retrocedare. Chiar şi astăzi, situaţia clădirii este incertă, iar casa este într-o stare avansată de degradare. La parterul casei a fost deschisă o sală de păcănele, iar acum oamenii pot juca acolo la bingo. 

Deşi Asociaţia literară „Hyperion“ din Botoşani a pus o plăcuţă comemorativă pe zidul clădirii, amintind că acolo s-a născut Eminescu, autorităţile nu au  planuri pentru reabilitarea acestei case. Proprietate a căminarului Gheorghe Eminovici, casa a ars parţial în marele incendiu din anul 1870 şi a fost refăcută. După moartea poetului, a fost vândută şi a trecut de la un proprietar la altul până în perioada comunistă. 

După 1991, casa a fost obiectul unor litigii privind retrocedarea. Este locuită de două familii, aflate în chirie la Locativa, societatea care administrează fondul locativ al municipiului. La doar 300 de metri de locul unde s-a născut Eminescu, se află casele Sommer, în care a funcţionat teatrul unde evolua trupa Pascaly. 

În această trupă, poetul botoşănean a fost angajat o bună perioadă de timp ca sufleur şi a făcut şi figuraţie în timpul spectacolelor. Şi această casă este proprietate privată şi este lăsată în paragină. Singura rămăşiţă a trecerii poetului pe la Botoşani, aflată în stare bună, este casa de la Ipoteşti, din cadrul Memorialului. Locuinţele din cadrul complexului muzeal au fost recondiţionate, în zonă fiind şi facilităţi de cazare cu un grad mare de confort.

 

Citiţi şi:

Cum s-a scris povestea Botoşaniului de la „Târgul Doamnei” la „Oraşul lui Eminescu”

FOTO Povestea dramatică a bijuteriei arhitectonice în care celebrul Nottara smulgea aplauze, iar Mihai Eminescu era sufleor

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite