Cum a ajuns un copil astmatic şi tocilar simbolul revoluţionarului. Chipul său a fascinat generaţii întregi de tineri
0
Che Guevara a fost unul dintre simbolurile revoluţiei în secolul XX. Argentinianul care l-a ajutat pe Fidel Castro să instaureze comunismul în Cuba a devenit o figură iconică, chipul său fiind imprimat pe tricouri, pe piele şi pe tot felul de obiecte. Viaţa sa aventuroasă şi încărcată de mit a stârnit o adevărată fascinaţie.
Che Guevara este o pesonalitate-simbol a secolului XX, care prin viaţa sa aventuroasă, dar mai ales prin mitul construit în jurul lui a stârnit o fascinaţie puţin întâlnită. Che Guevara este cunoscut ca simbolul luptătorului de guerrilă, al omului care aduce revoluţia acolo unde există nedreptate şi inechitate socială. Această percepţie a făcut parte din mitul ”Che Guevara”.
Nu poate fi negat că dincolo de mit, Che Guevara a reuşit să exercite o fascinaţie aparte inclusiv asupra contemporanilor săi, mai ales prin calităţile sale intelectuale, dar şi prin personalitatea intrasigentă şi ambiţia nemăsurată. Che Guevara a fost un adept al comunismului radical, al revoluţiei anti-capitaliste, al egalităţii de tip marxist şi un duşman înverşunat al ”exploatării omului de către om” dar şi un adept al ”luptei de clasă”. La prima vedere Che pare să fi provenit dintr-un mediu pauper, confruntat direct cu problemele sociale, justificând astfel îmbrăţişarea marxismului şi sentimentele anti-capitaliste şi anti-americane.
În realitate însă Che Guevara a provenit dintr-o familie cu rădăcini aristocratice şi cu o stare materială foarte bună, care s-a bucurat de privilegii şi de o educaţie solidă, pe care numai cei înstăriţi şi-o permiteau. Misterul transformării fiului de hispano-irlandez bogat în revoluţionar după model bolşevic este dezvăluit de jurnalele de călătorie ale lui Che Guevara, dar şi de mărturiile celor care l-au cunoscut.
Ernesto de la Serna, copilul astmatic al unui hispano-irlandez
Che Guevara s-a numit de fapt Ernesto Guevara Lynch de la Serna şi era argentinian. S-a născut în luna mai a anului 1928 pe malurile râului Parana, în oraşul Rosario din Argentina. Tatăl său se numea Ernesto Guevara Lynch şi avea o dublă origine, spaniolă şi irlandeză. Mama acestuia se numea Celia de la Serna şi provenea dintr-o familie cu rădăcini aristocratice. Părinţii lui Che Guevara locuiau în Buenos Aires, capitala Argentinei. Mama lui Che s-a căsătorit cu Lynch atunci când era deja însărcinată. Din acest motiv, pentru a nu se confrunta cu prejudecăţile oamenilor conservatori din Capitală, cei doi s-au mutat în provincie, în oraşul Rosario.
Aici s-a născut Che Guevara. A fost cel mai mare dintre cei cinci copii ai familiei Guevara Lynch. De la vârsta de doi ani, Che Guevara s-a îmbolnăvit de astm bronşic.
”Luna decembrie a anului 1930. Familia Guevara de la Serna locuieşte într-o localitate numită San Isidro, o zonă foarte umedă situată pe malul râului La Plata în apropiere de oraşul Buenos Aires. Celia de la Serna şi fiul ei Ernestito (n.r. - Che Guevara) se scaldă în apropierea malului. Se face târziu, începe să burniţeze, se face frig şi umiditatea creşte. Dintr-odată copilul începe să respire greu, şi, cu fiecare respiraţie, scoate un sunet care seamănă cu un mieunat.
Îngrijorată, Celia îl acoperă imediat şi îl duce acasă. La câteva minute după aceea soseşte Ernesto Guevara Lynch care îşi vede fiul respirând greu şi se răsteşte la soţie fiindcă îl ţinuse pe copil până la ora aceea la râu. O acuză de criza fiului lor. După câteva minute, amândoi ies să caute un medic, care-i va face o injecţie cu adrenalină, în urma căreia starea copilului se îmbunătăţeşte parţial. Diagnosticul este bronşită astmatiformă”, scria Reginaldo Ustariz, în lucrarea ”Che Guevara. Viaţa unui mit”.
Astmul îl va urmări întreaga viaţă pe Che Guevara. Mereu va avea un tub cu oxigen mai ales pentru crizele puternice. Cu toate acestea, viitorul luptător de guerrilă şi lider comunist nu s-a lăsat doborât de această afecţiune, care se pare că i-ar fi întărit, aşa cum spun unii biografi şi camarazi de arme, voinţa şi spiritul de luptă.
O copilărie legănată de marxism şi revoltă faţă de sărăcie
Che Guevara a copilărit în Alta Gracia, un cartier bogat din oraşul Rosario. În această zonă se aflau hoteluri de lux şi casele celor înstăriţi. În apropierea pădurii erau însă casele săracilor şi ale muncitorilor. Era o lume în alb şi negru, a opulenţei şi a sărăciei în acelaşi loc. Era lumea în care a crescut şi în care s-a format ca revoluţionar Che Guevara, spun biografii.
De altfel, părinţii lui Che Guevara erau adepţi ai stângii şi urmăreau cu interes desfăşurea războiului civil din Spania interbelică. Mai precis, aceştia susţineau Partidul Republican, susţinut de URSS contra mişcării lui Franco, sprijinită de Hitler. Tatăl lui Che Guevara era un militant anti-fascist cunoscut. Che Guevara a crescut cu poveşti despre războiul civil din Spania şi cu ura îndreptată împotriva fascismului.
”Simpatia familiei Guevara faţă de cauza republicană nu se manifestă doar prin acţiuni domestice, când o botează Negrita pe mascota casei-în onoarea generalului republican Juan Negrin-sau prin bunăvoinţa manifestată faţă de exilaţi. Se implică în campania de strângere de fonduri sau de provizii pentru refugiaţi. Tatăl lui, Ernesto Guevara Lynch, esste unul dintre iniţiatorii unui mic comitet de sprijin”, preciza Reginaldo Ustariz.
Micul Ernesto avea chiar o hartă pe care nota pasionat mişcările trupelor republicane în Spania. Mai mult decât atât, în anii săi de formare va ajunge să studieze ideologia comunistă şi se va simţi atras. ”În anul 1943, Ernesto citise deja cărţi de istorie şi de economie. Trecuse în revistă autori precum Marx şi Lenin”, susţine Ustariz în lucrarea deja menţionată. Mai mult decât atât, încă din copilărie, spun biografii lui Che Guevara, a început să manifeste un soi de revoltă faţă de inechitatea socială.
Era cunoscut faptul că obişnuia să aducă la el acasă copii săraci din mahala. ”Prietenii pe care băiatul îi aduce zilnic să mănânce sau să doarmă sunt fii de mineri, de muncitori sau de lucrători la hotel, care deşi flămânzi şi sărăcăcios îmbrăcaţi sunt primiţi cu braţele deschise”, se arată în ”Che Guevara. Viaţa unui mit”.
De altfel, pe toată perioada adolescenţei, Che Guevara a dovedit un caracter revoluţionar ajungând să participe la numeroase mişcări de protest anti-fasciste înscriindu-se inclusiv în asociaţia anti-fascistă ”Acţiunea Argentina”, alături de tatăl său. Mai mult decât atât, la 21 de ani se înscrie pentru o scurtă perioadă şi în partidul comunist din Argentina. Cu toate acestea, micul Ernesto era mai mult un intelectual decât un conducător de gherile sau revoluţionar. Învăţase şah de la vârsta de 3 ani şi citea cu aviditate. La o vârstă fragedă reuşea să facă studii pe opere ale marilor scriitori şi reuşea să pătrundă esenţa operelor filosofice importante.
Călătoria iniţiatică care l-a transformat pe Ernesto în ”Che”
Tânărul Ernesto Guevara a urmat Facultatea de Medicină la Buenos Aires. În timpul facultăţii ajunge însă să călătorească în toată America de Sud. Este o călătorie care se pare i-a schimbat viaţa şi cea care de altfel l-a făcut să urmeze drumul revoluţiei şi al gherilelor. Tânărul Ernesto era pasionat de călătorii şi în anul 1950 face prima călătorie pe bicicletă. I-a montat un motor mic şi parcurge 5.000 de kilometri în două săptămâni jumătate prin statele din America de Sud.
În 1952 organizează o altă călătorie pe motocicletă de această dată. Este însoţit de prietenul său, Alberto Granado. Opt zile a stat la Miramar, acolo unde Ernesto a dorit să petreacă câteva zile cu iubita lui, Chicina Ferreira. Cultura marxistă s-a vădit în discuţiile cu tinerii din oraş, uimiţi de intransigenţa şi caracterul tranşant al tânărul student la medicină.
Urmează apoi un tur prin Chile, Peru, Amazonia, Columbia şi Venezuela. Cei doi prieteni ajung să doarmă sub cerul liber şi să îndure foamea, mai ales atunci când rămân fără bani. În jurnalul său de călătorie, Che Guevara mărturiseşte că a fost şocat de sărăcia muncitorilor, a oamenilor simpli şi a indienilor. A fost impresionat în special de soarta muncitorilor din minele de cupru din Chile. Aici a aflat de la un ziarist că oamenii erau plătiţi mizer, dar compania americană care exploata zăcămintele de cupru şi-a acoperit investiţia numai în 40 de zile. Totodată, a văzut cimitirele pline cu muncitorii morţi din cauza condiţiilor grele de muncă. Pentru tânărul Guevara capitalismul devenea un inamic al egalităţii şi al omului simplu. În America de Sud, capitalismul şi exploatarea erau întruchipate pentru Che Guevara de companiile venite din Statele Unite.
”Pe drum, am avut oportunitatea de a trece prin domninioanele United Fruit, convingându-mă încă o dată cât de cumplite sunt aceste caracatiţe capitaliste. Am jurat pe o poză a bătrânului şi regretatului tovarăş Stalin că nu mă opri până când nu voi vedea aceste caracatiţe capitaliste distruse”, scria Che Guevara în jurnalul său de călătorie. Se spune că din această călătorie, care a durat nouă luni şi în care au fost străbătuţi peste 8.000 de kilometri pe motocicletă, s-a născut ”Che Guevara” şi că, de fapt, a fost momentul în care tânărul Ernesto şi-a ales calea.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Prinţul Alexandru Ghica: „Comunismul este cel mai greu blestem ce a căzut pe neamul românesc“
Se încarcă comentariile...
