Cum au ajuns câteva comune din Botoşani bătaia de joc a unei firme de stat la care sunt acţionare
0
Două comune din judeţul Botoşani au investit milioane de euro în reţele de canalizare, dar nu le pot folosi legal pentru că nu au fost preluate de singurul operator regional autorizat, o firmă cu capital de stat la care primăriile din judeţ şi Consiliul Judeţean sunt singurele acţionare.
Comuna Stăuceni se află la 10 kilometri de municipiul Botoşani şi are, la nivelul localităţilor rurale, cea mai mare acoperire din judeţ cu reţele de apă şi canalizare, adică 120 de kilometri de conducte, mai multe staţii de tratare, epurare şi pompare. Dacă reţeaua de apă a fost preluată de operatorul regional de apă şi canal, Nova Apaserv, o firmă cu capital de stat la care acţionari sunt Consiliul Judeţean şi toate Primăriile din judeţ, reţeaua de canalizare a rămas a nimănui.
Este vorba despre 60 de kilometri de ţevi de canalizare şi două staţii de epurare care nu pot funcţiona legal, deşi s-au cheltuit aproximativ 2 milioane de euro din fonduri europene pentru amenajarea lor. În aceeaşi situaţie se află şi comuna Copălău, acolo unde, în disperare de cauză, autorităţile au fost nevoite să-şi facă propriul serviciu de gestionare a reţelei de canalizare.
În capătul celălalt al judeţului, în comuna Pomârla, edilul are emoţii că reţeaua de apă în care a investit milioane de euro ar putea fi refuzată de acelaşi operator. Şi în alte comune, reţelele de apă, în care autorităţile locale au investit sume consistente, au fost preluate cu mare greutate de Nova Apaserv. „Este o situaţie foarte delicată. Noi, autorităţile locale, suntem presate de ANRSC să predăm aceste reţele unor operatori de apă autorizaţi, dar în acelaşi timp acest lucru se realizează foarte greu. Operatorii nu se înghesuie să preia aceste reţele”, spun edilii din Prăjeni.
„Vor standarde europene, cu birocraţie românească”
Cozmin Epuraş, primarul din Stăuceni, spune că a avut numeroase discuţii cu reprezentanţii Nova Apaserv, singurul operator din judeţ, pentru preluarea celor 60 de kilometri de canalizare. Până în prezent nu a ajuns la nicio concluzie. În plus, se plânge edilul, a cheltuit sume importante pentru ca oamenii din sat să beneficieze de civilizaţie. „Noi am făcut reţele de canalizare pe 60 de kilometri. Avem tot ce trebuie, inclusiv staţii de epurare, tot ce este modern. Dar reţelele nu au fost preluate de Nova Apaserv. Noi nu suntem autorizaţi să taxăm aceste servicii de canalizare. Ei vor standarde europene, să fim ca în Europa, dar cu birocraţie românească. Am avut ”n” discuţii cu cei de la operatorul de apă şi canal. Nimic până în prezent”, spune Cozmin Epuraş.
Edilul spune că riscă oricând imputări şi sancţiuni de la Curtea de Conturi. „Eu am pus în funcţiune reţeaua de canalizare, că doar nu era să-i las pe oameni aşa. Dar riscăm sancţiuni drastice de la Curtea de Conturi”, spune edilul din Stăuceni.
„Îi dau în judecată dacă nu preiau reţeaua”
Autorităţile locale din comuna Copălău se aflau în aceeaşi situaţie. Aveau peste 10 kilometri de canalizare pe care nu o prelua operatorul de apă, acelaşi la care comuna este, culmea, acţionar. În disperare de cauză, edilii au înfiinţat propriul lor serviciu pentru îngrijirea şi taxarea serviciilor de canalizare. „Cred că trebuie să fii deputat ca să le preia”, spune, mai în glumă, mai în serios Ciprian Ivanov, primarul din Copălău, sugerând că la operatorul de apă ar fi şi preferinţe politice.
La Pomârla, în nordul extrem al judeţului, autorităţile locale investesc 2.5 milioane de euro în reţeaua de apă. Se tem că nu vor fi preluaţi de Nova Apaserv. „Este ciudat, fiindcă noi suntem acţionari acolo. Îi dau în judecată dacă nu preiau reţeaua”, spune Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla. De altfel, primarul din Stăuceni şi cel din Copălău vor să-şi facă propria asociere, autorizată, pentru a-şi gestiona singuri reţelele de apă şi canal, nemulţumiţi de serviciile Nova Apaserv.
Civilizaţie împotmolită în birocraţie
Pe scurt, pentru a funcţiona legal, fără sancţiuni pentru autorităţile locale şi implicit pentru localităţi, reţelele trebuie preluate de un operator autorizat. Nova Apaserv, o societate cu capital de stat, este singura de acest fel în judeţ. Reprezentanţii Nova Apaserv spun că, de fapt, procesul de preluare al reţelelor este complicat din cauza birocraţiei şi în niciun caz din rea voinţă. „Sunt mai multe proceduri, mai mulţi paşi de urmat, nu este chiar atât de simplu de preluat o reţea. Trebuie îndeplinite mai multe condiţii”, precizează Dan Ionescu, reprezentant Nova Apaserv.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Şerveţelele umede, motivul pentru care canalizarea din Codlea se înfundă la fiecare trei săptămâni
Se încarcă comentariile...
