Cu ce se tratau românii acum 150 de ani. Secretele unui renumit farmacist botoşănean, dezvăluite de istorici pe baza unui document unicat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Farmacia lui Binder se afla în una din clădirile situate astăzi în Centrul Istoric al Botoşaniului FOTO arhiva adevarulaa
Farmacia lui Binder se afla în una din clădirile situate astăzi în Centrul Istoric al Botoşaniului FOTO arhiva adevarulaa

Pe baza unui document inedit descoperit în arhive, a putut fi reconstituită activitatea unui farmacist de acum 150 de ani. Practic istoricii au găsit un „reţetar“ de produse farmaceutice şi pot dezvălui ce substanţe erau folosite drept leacuri în secolul al XIX-lea.

Acum 200 de ani, prezenţa unui medic sau a unui farmacist în târgurile Principatelor Române era un accident fericit sau un semn de mare bunăstare a respectivei localităţi. Dacă în capitalele celor două Principate, ca să nu mai vorbim de Transilvania, erau medici şi spiţeri, aşa cum erau numiţi farmaciştii, în târgurile de provincie, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, de tratamentul pacienţilor se ocupau încă vraci, vrăjitoarele şi bătrânele ştiutoare de leacuri. 

Abia la începutul secolului al XIX-lea, multe dintre aceste târguri vor beneficia de serviciile unui medic sau spiţer. Leacurile folosite de farmacişti în acea perioadă sunt de multe ori necunoscute. Istoricii au descoperit însă în arhivele din Turnu Severin un document foarte rar şi inedit cu reţete şi ingrediente folosite de spiţerii din secolul al XIX-lea pentru tratamentul diferitelor boli. Documentul este o cronică vie a activităţii unuia dintre cei mai celebri farmacişti din secolul al XIX-lea din Principatele Române, Johann Binder, spiţer în târgul Botoşanilor.

Levănţica, şofranul şi untura de porc, ingrediente miraculoase

Documentul descoperit în arhive este o copie a ”Condicii de reţete magistrale a Spiţeriei Curţii” din 1836. Mai precis este o listă cu 76 de pagini, cu ingrediente necesare preparării a 147 de reţete farmaceutice pentru ameliorarea sau tratarea anumitor afecţiuni. Condica cu reţete aparţinea farmacistului de neam săsesc Johann Binder, care avea o spiţerie la Botoşani numită ”Spiţeria Curţii”. Documentul, ca şi o serie de concluzii ale specialiştilor, au fost publicate în studiul de specialitate ”Un document inedit privind activitatea farmaceutică la Botoşani în prima jumătate a secolului al XIX lea”, apărut în revista de specialitate Acta Moldaviae Septentrionalis din 2007. 

Studiul este semnat de istoricul botoşănean Gheorghe Median, dar şi de farmaciştii Maricica Cazacu, Cristina Dohotariu, Adriana Enăşescu, cei care au cercetat vechile ingrediente folosite de farmacistul german de la Botoşani. Grupul de specialişti a dezvăluit o parte din ingredientele notate de Binder. Printre acestea se numără: şofranul, zinziberul, rozmarinul, izma, iedera, nalba, macul, genţiana sau levănţica. Erau folosite totodată frunzele de aloe, dar şi tutunul ca stimulent pentru sistemul nervos. Specialiştii spun că din aceste plante erau realizate în special uleiuri aromate, folosite pentru calmare, punându-se accent pe uleiuri din levănţică, genţiană sau izmă. 

image

Istoricul botoşănean Gheorghe Median FOTO Cosmin Zamfirache

”Se obţinea o varietate de extracte uscate şi moi, dar şi soluţii extractive precum uleiuri volatile sau ape aromate”, se arată în studiu. Totodată pentru preapararea unguentului era folosită pe scară largă untura de porc. ”Se constată că alături de extractele vegetale se foloseau în prepararea medicamentelor şi extracte animale, untura de porc, precum şi o serie de substanţe chimice ca sulful şi acidul tartric. Ca vehicul erau utilizate apa, oţetul, alcoolul, uleiul de măsline şi siropul de zahăr, iar ca bază de unguent grăsimea de porc. Impresionează numărul mare de forme farmaceutice obţinute in laboratorul spiţeriei: soluţii, unguente, pulberi, supozitoare indicate în tratamentul celor mai diverse afecţiuni, inclusiv a celor dermatologice”, precizează specialiştii.

Rozmarinul pentru cirulaţie, levănţica pentru insomnie şi nervi

Plantele din care se făceau diferite uleiuri sau unguente erau folosite la diferite afecţiuni. De exemplu uleiul de genţiană era administrat de Binder pentru tulburări digestive, indigestie sau constipaţie. Apoi levănţica, mai ales tot sub formă de ulei, era dată celor care aveau probleme cu anxitetatea, insomniile, pentru a se relaxa. Rozmarinul era folosit pentru circulaţie. Pe lângă toate acestea erau combinaţii de diferite plante şi unturi sau alcool pentru a face diferite preaparate farmaceutice. Binder făcea inclusiv supozitoare cu genţiană. 

Ca şi multe dintre farmaciile de astăzi la spiţeria lui Binder, aşa cum o arată condica sa, clienţii puteau găsi şi cosmetice. Pasta de dinţi era pe primul loc, cu extracte de izmă de exemplu sau alte arome plăcute. Pentru albirea dinţilor avea şi o serie de prafuri dar şi pudre şi loţiuni cosmetice pentru femei şi bărbaţi în special cu extracte din plante. Pe ”reţetar” apar şi apă de colonie, uleiuri şi loţiuni de păr. „din rândul cărora amintim: Aqua Cinamonius, Aqua Spirituosa, Aqua Ceroser Niger, Emplastru Arond, Emplastru Contra Abord şi Pulvir Purgatus. Demn de menţionat este de asemenea faptul că alături de produsele mai sus amintite se preparau şi diferite sortimente de lichioruri şi ciocolată”, precizează autorii studiului.

Un document rar al unui spiţer faimos

Istoricul Gheorghe Median în special atrage atenţia că este vorba de un document foarte rar şi preţios care practic dezvăluie tratamente şi modul cum trăia populaţia acum 150 de ani. ”Condica de reţete magistrale a spiţeriei lui Johann Binder este singurul document de acest fel rămas de la farmaciile botoşănene din secolul al XIX-lea şi unul dintre puţinele de acest fel din ţară”, precizează istoricul botoşănean. De altfel Johann Binder, era un farmacist celebru în Principatele Române. Era sas de origine, venit din zona Braşovului şi preluase la Botoşani afacerea şi automat spiţeria socrului său Johann Gorgias. Şi acesta din urmă era sas de la Braşov şi primul farmacist din Botoşani. Acesta şi-a deschis la sfârşitul secolului al XVIII lea farmacia ”Spiţeria Curţii“ în apropiere de Biserica Uspenia din Botoşani, veche ctitorie a Elenei Rareş.  

De altfel, venirea lui Gorgias şi mai apoi a lui Binder este posibilă datorită hrisovului domnesc din 5 octombrie 1793 prin care domnitorul Moldovei Mihai Constantin Şuţu oferă dreptul târgoveţilor de angaja medic şi farmacist după ce botoşănenii s-au plâns că sănătatea le este în primejdie. Binder a fost renumit în toată Moldova pentru priceperea sa. ”Johann Binder, sas ca şi socrul său, a fost unul dintre cei mai renumiţi spiţeri din Moldova, numele său, în dreptul căruia era scris "magistru", aflându-se printre cele ale fondatorilor Societăţii medicilor şi naturaliştilor din Iaşi, înfiinţată în anul 1830. În spiţeria sa din Botoşani s-a desfăşurat o activitate farmaceutică la cele mai înalte exigenţe ale vremii, pe măsura înaltei sale calificări”, se precizează în studiul dedicat reţetarului descoperit la Turnu Severin.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Reţeta „parfumului iubirii“, dezvăluită pentru îndrăgostiţi la muzeul clujean recomandat de Lonely Planet

Farmaciile universitare, pe muchie de cuţit

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite