Cine au fost strămoşii lui Corneliu Zelea Codreanu. Bunicul liderului legionar ar fi fugit de lege, după ce şi-a ucis soţia
0
Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la Huşi, în nordul Moldovei, într-o familie cu origini nemţeşti şi poloneze, arată câteva studii istorice. Înaintaşii săi, tatăl şi bunicul au ajuns în România dintr-un sat bucovinean.
Corneliu Zelea Codreanu s-a născut în 1899 la Huşi. Acesta a fost una dintre figurile emblematice ale extremei drepte româneşti. A întemeiat la finele anilor 20, celebra Legiunea Arhanghelului Mihail, o organizaţie naţionalistă, mistic-ortodoxă şi antisemită care a câştigat numeroşi adepţi după 1930 în România interbelică. Carisma şi mesajul său naţionalist, social şi religios i-au propulsat mişcarea dar şi partidul întemeiat pentru a participa la alegeri în topul partidelor vremii şi în cele din urmă au adus legionarilor locuri în Parlamentul României.
Avea să fie ucis la ordinele lui Carol al II lea, pe un câmp, în timp ce era transportat la închisoarea din Jilava în urma unui simulacru de proces, deschis împotriva liderului legionar, iniţial de Nicolae Iorga. Dacă despre concepţiile şi tinereţea sa legionară, Corneliu Zelea Codreanu vorbea deschis, au rămas cunoscute publicului larg puţine lucruri despre copilăria şi originile sale. O serie de biografi interesaţi de subiect au reuşit să descopere în linii mari, lucrurile puţin cunoscute despre liderul legionar şi familia acestuia.
Familia Zelinski din Igeşti
Plecând pe urmele lui Corneliu Zelea Codreanu, Tatiana Niculescu, autoarea unui studiu biografic depsre liderul legionar numit ”Mistica rugăciunii şi a revolverului” s-a oprit în satul Igeşti. Acesta ar fi satul din care familia lui Corneliu Zelea Codreanu îşi are originile. Era un sat bucovinean, parte în secolul XIX din Imperiul Austro-Ungar. Făcea parte din raionul Storojineţ, o regiune cu o populaţie amestecată de slavi, nemţi şi români. Strămoşii liderului legionar nu purtau numele de Zelea Codreanu. Tatiana Niculescu spune că aceştia se numeau Zelinski şi erau pădurari în zona Igeştiului. La origine se pare, erau polonezi.
Bunicul lui Corneliu Zelea Codreanu, din Igeşti, se numea Nicolae Zelinski şi era căsătorit cu Agafia Antek. ”După nume să fi fost amândoi de origine poloneză. În limbile slave, rădăcina zel/zil a numelui de familie înseamnă ”verde”. De altfel, era, se pare, pădurar”, precizează Tatiana Niculescu în ”Mistica rugăciunii şi a revolverului”. Nicolae şi Agafia au avut un fiu, care se numea Jan. La şcoală a fost înregistrat cu numele de Johan iar mai apoi, când se va muta în România, va deveni Ion. Familia Zelinski trăia într-o Bucovină dezvoltată din punct de vedere economic şi civilizată. Era o zonă multi-etnică şi pluri-religioasă.
O crimă cumplită şi plecarea în România
Familia Zelinski a ajuns aproape de graniţa cu România, în anul 1890. Nicolae Zelinski şi băiatul său Jan, devenit Ion s-au urcat în trenul din gara Storojineţ şi au venit la Suceava. Tatiana Niculescu spune că această călătorie a fost mai mult o fugă, în urma unei cumplite fapte comise de Nicolae Zelinski. ”Căsnicia lui Nicolae cu Agafia, se încheiase cumplit, cu o criză de gelozie şi o crimă. La beţie, bănuind că-l înseală cu altul, soţul îşi omorâse soţia. Îşi luase apoi altă femeie, dar trăia cu frica-n sân să nu cumva să se afle cum ajunsese el văduv de pe o zi pe alta şi să fie arestat. Gândul lui era să-şi piardă urma, trecând în ţara vecină.”, preciza în lucrarea deja amintită, Tatiana Niculescu. Bătrânul le-ar fi poveste nepoţilor cumplita ispravă, amintindu-şi cum la furie, a rupt cu dinţii sticla de ţuică şi a băut cu sânge amestecat, tăria. Apoi i-ar fi luat viaţa nevestei. Prima dată Nicolae Zelinski a poposit la Suceava, plănuind ca mai apoi să treacă în România.
Fiul năbădăios, cu convingeri socialiste, căsătorit cu fiica gazdei
Nicolae Zelinski şi-a dat fiul, pe Ion, la gimnaziul din Suceava, o şcoală românească din Bucovina. El a trecut cu noua nevastă în România. Ion a rămas în gazdă la Suceava, în gazdă la nişte nemţi, din familia Brauner. La gimnaziu Ion Zelinski a fost un răzvrătit. Făcea propagandă socialistă, culmea la polul opus convingerilor de mai târziu, şi era deosebit de agresiv. ” Elevul Ion Zelinski era reclamat pentru propagandă socialistă, agresiuni verbale şi ameninţarea unor colegi cu bătaia. În urma unei anchete a fost exmatriculat. I s-ar fi permis totuşi să-şi dea examenele în particular. Ar fi urmat apoi cursurile facultăţii de Limba şi Literatura Germană de la Cernăuţi”, se arată în ”Mistica rugăciunii şi a revolverului”. Rebelul Zelinski s-a logodit şi cu Eliza Brauner, fiica gazdei sale şi a trecut cu ea în România, mai ales că se căutau profesori de diferite specializări. Aşa Ion Zelinski a anuns la Iaşi.
Un nou început, un nou nume şi o nouă orientare
La Iaşi, un oraş mare, puternic şi cosmopolit, Ion Zelinski şi soţia sa, trebuiau să supravieţuiască. ” Pentru o rapidă integrare în societatea românească şi o carieră sigură, orice imigrant avea de făcut trei lucruri: să-şi găsească un protector printre oamenii influenţi ai locului, să-şi schimbe numele, căpătând cât mai curând cetăţenie română, şi să se afirma ca bun creştin ortodox”, scria Tatiana Niculescu. Ion Zelinski a început prin a se înscrie la seminarul pedagogic. S-a mutat pe uliţa Golia, aproape de centrul oraşului cu soţia sa Eliza. Şi-a schimbat şi numele, din Zelinski a devenit Codreanu. Numele nu a fost ales întâmplător, se potrivea cumva cu cel de Zelinski şi era un nume cu rezonanţă în cultura naţionalistă română.
În special Ion Zelinski ar fi fost inspirat de numele boierului Codrescu dar şi de cel al poetului şi publicistului Mihai Codreanu, o personalitate rebelă şi carismatică a Iaşiului de sfârşit de secol XIX . A păstrat spre aducere aminte şi o parte din vechiul său nume. Aşa că Jan Zelinski a ajuns la Iaşi să se numească Ion Zelea Codreanu. Odată rezolvată şi problema numelui, Ion Zelea Codreanu s-a orientat către un protector influent.Acesta s-a ivit în persoana unui xenofob şi antisemit la modă în societatea ieşeană. Era vorba despre profesorul AC Cuza, un intelectual de marcă al vremiii sale. Era un om politic matur, înrudit cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi un reputat profesor universitar.
Acesta cochetase şi cu Junimea şi făcuse parte din grupul revistei Contimporanul. Era de asemenea un publicist gustat de publicul naţionalist, cu opere de referinţă precum ”Era nouă” sau ”Meseriaşul român”. Ion Zelea Codreanu îi sorbea discursurile şi a devenit la rândul său un naţionalist dedicat doctrinei cuziste. De altfel mentorul său, AC Cuza considera pe evrei, un corp străin infiltrat în trupul ţăriii şi care trebuia eliminat. Pentru Ion Zelea Codreanu, naţionalistul şi anti-semitul profesor universitar devenise un model de urmat.
Copilul cu nume de centurion, botezat de un anti-semit notoriu
La 13 septembrie 1899 lui Ion şi Eliza Codreanu li se năştea primul copil. S-au decis să-i pună numele de Corneliu. Numele copilului nu a fost inspirat din societatea laică ci ales după sfântul din calendarul din ziua respectivă. Şi era ziua de în care era amintiti Sfântul Corneliu, un centurion roman. Povestea spune că acest centurion roman a trecut la creştinism după ce a fost luminat de Duhul Sfânt în urma unei discuţii cu Sfântul Petru. Corneliu a fost botezat fiind primul ne-evreu care a devenit creştin. Naş de botez a fost ales, mentorul lui Ion Zelea Codreanu, profesorul A. C. Cuza. ” A. C. Cuza a primit vizita lui Zelinski, unul dintre nenumăraţii studenţi care-i sorbeau discursurile anti-semite în conacul său boieresc din cartierul select, din apropierea parcului Copou, şi a fost de acord să-i boteze băiatul.” , scria Tatiana Niculescu.
Deşi naţionalist A. C. Cuza manifesta un soi de ateism. Tocmai de aceea a evitat botezul copilului, Corneliu, în biserică. Se spune că odată cu acest botez, s-a petrecut şi un altul ideologic. ” Era vorba mai curând despre un botez ideologic şi politic, căci tânărul tată va prelua, împreună cu întreaga sa familie, aşa numita doctrină cuzistă şi va rămâne mulţi ani ucenicul lui Cuza”, se arată în ”Mistica Rugăciunii şi a Revolverului. De altfel cu ajutorul lui Cuza şi după naşterea lui Corneliu, Ion Zelea Codreanu va fi rapid naturalizat, va primi cetăţenia şi se va muta la Huşi unde va deveni profesor de germană la gimnaziul din localitate.
Vă recomandăm să ciitţi şi următoarele ştiri:
Se încarcă comentariile...
