Cine a fost „Îngerul morţii“ din lagărele naziste. Ororile comise de bavarezul obsedat de gemeni
0Josef Mengele, numit şi ”Îngerul Morţii”, a fost considerat drept unul dintre cei mai atroce criminali din lagărele de exterminare naziste. Medic şef al SS la Auschwitz, acesta hotăra cine trăieşte şi cine moare odată ajuns în lagăr, dar mai ales a făcut experimente cumplite pe prizonieri, inclusiv copii.
Josef Mengele este cu siguranţă unul dintre cele mai notorii şi infame personaje ale regimului nazist în cel de-al doilea război mondial. A fost considerat criminal de război, mai ales prin activitatea sa de la Auschwitz, unul dintre cele mai cumplite lagăre de exterminare ale Germaniei Naziste. Mengele este şi unul dintre naziştii celebri care au scăpat de procese şi condamnări, ducând o viaţă tihnită în America de Sud. Lui Mengele i se reproşează mai ales experimentele făcute în lagăre pe prizonieri, dar şi faptul că decidea, din start, cine trăieşte şi cine moare la sosirea în lagăr.
Fiul unui industriaş din Bavaria pasionat de puritatea rasială
Nimeni nu ar fi bănuit că micuţul Josef născut în anul 1911, în satul Gunzburg din Bavaria, în familia Mengele va deveni ”Îngerul Morţii” în lagărele naziste. Josef era fiul lui Karl Mengele şi al Walburgăi. Tatăl său era un industriaş avut care deţinea o companie producătoare de utilaje agricole, Karl Mengele & Söhne. Josef Mengele a avut viaţa unui copil cu părinţi bogaţi. A avut un singur frate, pe Alois, şi era pasionat de filosofie şi medicină. De altfel, Mengele a şi fost un elev silitor, reuşind să promoveze bacalaureatul cu note maxime. A studiat filosofia în Munchen şi mai apoi medicina şi antropologia la Munchen, Bonn şi Viena. În mediul universitar, tânărul Mengele a fost influenţat puternic de Alfred Rosenberg, unul dintre promotorii ideologiei rasiale. Astfel, acesta a devenit interesat şi de naţional-socialism şi a ajuns un partizan al ideii de superioritate rasială a nemţilor şi, în general, a celor încadraţi în categoria arienilor, conform teoriilor rasiale din acea perioadă.
De altfel, influenţat şi de profesorul Theodor Mollison, Mengele şi-a luat doctoratul în antropologie, în anul 1935, cu o lucrare despre diferenţe rasiale evidenţiate în structura maxilarului inferior. În orice caz, la acea dată Mengele ajunsese un fervent susţinător al nazismului. De la numai 20 de ani, din 1931, Mengele a devenit membru al unor organizaţii de factură nazistă, iar din 1933 era membru al Sturmabteilung sau SA, trupele de şoc ale naziştilor. Această ideologie rasială l-a transformat complet pe tânărul şcolar bavarez, dintr-o familie catolică, într-un nazist pur sânge. Era un înfocat susţinător al teoriilor privind superioritatea rasială germană şi totodată era implicat în programe care vizau epurarea etnică. În anul 1934, s-a alăturat Institutului de Biologie Ereditară şi Igienă Rasială, fondat de nazişti. În 1937, cere să devină membru al Partidului Nazist, iar mai apoi este cooptat în trupele SS, ca medic.
Omul care hotăra cine moare şi cine trăieşte
Mengele şi-a început cariera ca medic SS, pe frontul de est. A fost chiar medaliat pentru curaj. Mai precis, în 1940 a fost înrolat în divizia SS, Wiking din cadrul Waffen SS şi trimis pe frontul de est. În perioada 1941-1942 a participat la toate luptele şi a fost medaliat de două ori pentru curaj în luptă. A fost însă rănit la sfârşitul anului 1942 destul de grav şi a fost lăsat la vatră cu gradul de căpitan SS. Întâmplarea face ca un medic de la complexul concentraţionar Auschwitz-Birkenau din Silezia, acolo unde naziştii aplicau ”soluţia finală”, să se îmbolnăvească, iar Heinrich Himmler, şeful SS, îl trimite pe Mengele să-l înlocuiască. Aşa şi-a început fostul medic militar cariera de călău din lagărele de concentrare. Iniţial, a activat în cadrul lagărului de la Birkenau ca medic şef. El era omul care selecta prizonierii încă de la intrarea pe poarta lagărului: îi trimitea la gazare pe cei consideraţi inapţi, iar pe ceilalţi la muncă forţată. El venea la rampa pentru descărcare a prizonierilor şi îi analiza. Îi împărţea, cu ajutorul gardienilor, în două tabere, despărţind pentru totdeauna, foarte brutal, familiile.
„Îngerul morţii“ de la Birkenau
Reputaţia lui Mengele se leagă însă cel mai mult de experimentele sale dubioase şi extrem de crude făcute pe oamenii închişi în lagăr. A încercat să demonstreze că anumite boli au legătură cu originea rasială inferioară. Mai mult decât atât, era implicat în studii de fertilitate, efectuate pe deţinuţi, tocmai pentru a găsi metode de a spori fertilitatea femeilor germane şi de a da naştere la cât mai mulţi ”arieni”. Experimentele cele mai notorii erau însă pe gemeni, Mengele fiind obsedat de aceştia. Încă de la coborârea din trenuri, prizonierii gemeni intrau pe mâna lui, supunându-i la experimente cumplite. De exemplu, pe unii îi infecta intenţionat cu tuberculoză sau tifos exantematic pentru a vedea cum reacţionează, iar pe alţii testa diferite vaccinuri. Se spune că pe unii chiar i-a cusut, unul de celălalt, inclusiv la nivel de vene şi organe pentru a vedea dacă devin siamezi.
Au urmat şi alte experimente macabre, de care este acuzat Mengele, printre altele, că ar fi injectat coloranţi în ochii copiilor pentru a vedea dacă li se schimbă culoarea ochilor. A practicat tot soiul de amputări şi operaţii cumplite, uneori pe viu, totul pentru a continua cercetările în domeniul eredităţii, evident din punct de vedere al ideologiei naziste. Se spune că a băgat prizonieri în cazane cu apă fierbinte pentru a vedea până la ce temperatură rezistă omul. O altă obsesie a lui Mengele erau liliputanii, motiv pentru care făcea experimente şi pe cei care ajungeau în lagăr. Totul ar fi pornit de la o familie de artişti de circ din România, familia Ovitz. Din 10 membri ai familiei, şapte erau pitici. După cele 21 de luni petrecute la Auschwitz, Mengele a ajuns să fie numit ”Îngerul morţii”.
Scăpat basma curată în America de Sud
După capitularea Germaniei, Mengele reuşeşte să fugă şi să se ascundă. A muncit patru ani ca grăjdar la o fermă din Rosenheim, în Bavaria, apoi a plecat la Viena, iar din 1949, cu un paşaport al Crucii Roşii Elveţiene, a ajuns în Argentina. A trăit o perioadă la Buenos Aires, practicând medicina sub numele de Fritz Fischer. Reperat de vânătorii de nazişti, îşi continuă fuga şi ajunge în Uruguay, iar apoi în Paraguay, unde primeşte cetăţenia sub numele de Jose Mengele. În 1961, ajunge în Brazilia, lângă Sao Paulo, iar aici se întâlneşte cu Wolfgang Gerhard, un alt nazist fugit în America de Sud. Se presupune că Mengele a luat identitatea lui Gerhard în timpul şederii în Brazilia. Moare în 1979 din cauza unui atac de cord, în timp ce înota. A fost identificat după dantură abia în anul 1985.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
O grupare rusă care promovează supremaţia albă, trecută pe lista organizaţiilor teroriste de SUA
Se încarcă comentariile...
