Ce mâncau marii dictatori ai istoriei. Preferinţele lor culinare inedite, de la cobră la mâncăruri caucaziene
0
Marii dictatori ai istoriei au avut preferinţe culinare care trebuiau respectate cu sfinţenie de cei din anturajul lor. Câteva dintre mâncărurile lor preferate au rămas cunoscute graţie bucătarilor care au lucrat pentru ei şi printre acestea se numărau tocana de cobră sau delicatese din Caucaz.
Până la un punct, toţi marii dictatori au fost la fel ca ceilalţi oameni. Adică trebuiau să se hrănească pentru a supravieţui. Din acest punct însă, în multe cazuri, lucrurile nu mai stau la fel pentru dictatori şi oamenii obişnuiţi.
Majoritatea liderilor cu putere absolută au avut preferinţe culinare aparte şi capricii gastonomice pe care supuşii trebuiau să le îndeplinească imediat. Pe lângă asta, alimentaţia dictatorilor reflecta în multe cazuri afecţiunile sau în unele cazuri obsesiile ideologice ale acestora.
Hitler nu punea gura pe carne
Adolf Hitler este unul dintre cei mai infami dictatori ai istoriei mondiale. Deşi regimul nazist venea la pachet cu duritatea marţială şi ideea de eroism a vechilor germani, Hitler era departe ca gusturi culinare de banchetele carnivore ale strămoşilor. Mai precis, liderul celui de-al Treilea Reich era vegetarian. Margot Woelk, o femeie care a fost degustător pentru Hitler a mărturisit pentru bussinesinsider.com că Hitler era un vegetarian dedicat, mâncând doar fructe şi legume.
„Era complet vegetarian şi mânca cele mai delicioase legume şi bunătăţi proaspete, de la sparanghel şi până la ardei şi mazăre, servite cu orez şi salate. Totul era aranjat pe un singur platou. Nu era nicio bucăţică de carne, nu-mi amintesc nici măcar peşte să fi fost”, declara pentru aceeaşi publicaţie Margot Woelk.
Hitler ar fi mâncat, pe lângă vegetale şi brânzeturi sau ouă. Preferinţele culinare ale Hitler erau legate pe de o parte de tendinţa ideologică nazistă, care culmea, ucidea oamenii, dar proteja animalele, iar de cealaltă parte de problemele de sănătate ale dictatorului nazist.
Hitler suferea de constipaţie şi flatulenţă cronică. Aşa că spre finalul vieţii, Hitler ar fi mâncat doar piure de cartofi şi supă. Hitler era paranoic şi îi era teamă să nu fie asasinat. Aşa că avea o armată de 15 degustători. Hitler aştepta 45 de minute după degustare şi abia apoi mânca.
Stalin şi savorile georgiene
Omologul lui Hitler din URSS, Stalin, un dictator la fel de crud, era pasionat de mâncarea din ţinuturile sale natale. Mai precis, de bucătăria georgiană. Iosif Stalin mânca orice era delicios şi mai ales orice avea aceea aromă a ţinuturilor georgiene.
„În Georgia acolo unde a fost născut şi unde i s-au format gusturile, exista o bogată tradiţie culinară. Faimoasele vinuri georgiene, dulciurile făcute din fructe uscate, brânza sărată, supele condimentate şi savuroase, puiul, vita şi mielul, toate aceste delicatese transformau orice masă georgiană într-un ospăţ de poveste. Stalin nu a uitat aceste mâncăruri în anii în care lucra ca revoluţionar pe pământ străin”, se arată în cartea „The Kremlin diet: From Lenin to Gorbachev”.
Stalin şi-a impus gusturile culinare atunci când a ajuns lider al URSS. Tovarăşii trebuiau să-i aducă mereu peşte din zona Siberiană dar şi stroganina, o specialitate siberiană. Evident, majoritatea preparatelor erau totuşi georgiene. Niciodată nu-şi aştepta invitaţii la masă. Ospătarii puneau dinainte primul şi al doilea fel pe masă. Dacă-i era foame, Stalin începea fără să-i aştepte pe ceilalţi.
„Fiecare dintre invitaţii de rang înalt trebuia să se servească singur cu primul fel: fie shchi, o supă făcută din varză proaspătă, fie kharcho, o tocană caucaziană făcută cu miel, orez şi roşii”, se arată în aceeaşi lucrare. Când era vorba de băutură, Stalin prefera întotdeauna Tsinandali şi Teliani, un vin alb şi respectiv un vin roşu din regiunea Kakheti, Georgia.
Dictatorii Asiei şi deliciile exotice
Cum era de aşteptat dictatorii asiatici erau pasionaţi de meniurile exotice, pline de savori orientale şi totodată exclusiviste. Pol Pot, dictatorul cambodgian din anii 70, a instaurat în această ţară a Asiei de Sud-Est o formă cruntă de opresiune a populaţiei, numită de contemporani „comunism al epocii de piatră”.
Represiunile îndreptate împotriva adversarilor politici au fost crunte iar populaţia era ţinută în frâu cu legi draconice şi prin teroare. Dacă oamenii abiau aveau ce mânca, în special orez aproape gol, Pol Pot se îndestula cu mese luxuriante. Prefera tocăniţa de cobră, dar consuma cu mare plăcere şi carne de mistreţ. În materie de băuturi se delecta cu brandy de import, dar şi vin chinezesc.
Nu departe de Cambodgia, în Coreea de Nord, Kim Jong Il conducea la un lider-zeu, cu un puternic cult al personalităţii, într-un stat comunist sadea. Kim Jong II prefera la masă supele. În special supa de rechin cu tăiţei şi supa din carne de câine. Kim Jong II credea că aceste supe îi sporesc virilitatea şi imunitatea.
Se spune că avea o armată de femei care-i alegeau orezul pentru mâncare. Boabele trebuiau să fie identice. Mao Zedong, primul lider al Chinei comuniste şi care nu mai are nicio nevoie de prezentare prefera o reţetă anume din carne de porc.
Era o reţetă din provincia Huan şi presupunea caramelizarea şi gătirea la foc mic a cărnii de pe burta porcului. Totodată era pasionat de un soi de peşte care-i era adus viu de la sute de kilometri depărtare. Ca şi garnituri folosea orezul, spanacul şi varza chinezească.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Superstiţii culinare la masa de Revelion: ce mâncăruri simbolizează banii şi aduc prosperitate FOTO
Dacă italienii au „Focaccia”, noi, românii avem „Pâinea Golgotei”
Se încarcă comentariile...
