Cât de înapoiată este România în materie de învăţământ tehnologic. Experienţa unui grup de profesori din Flămânzi trimişi să vadă ce se întâmplă în Italia

Cât de înapoiată este România în materie de învăţământ tehnologic. Experienţa unui grup de profesori din Flămânzi trimişi să vadă ce se întâmplă în Italia

Profesori şi conducerea Liceului Tehnologic Flămânzi FOTO Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu

Profesorii unui liceu tehnologic din judeţul Botoşani au plecat să facă practică în Italia şi să descopere învăţământul tehnologic modern din Uniunea Europeană. Aceştia au fost impresionanţi şi spun că diferenţele sunt semnificative.

Ştiri pe aceeaşi temă

Opt profesori de la Liceul Tehnologic din Nicolae Bălcescu, Flămânzi, judeţul Botoşani, au plecat patru zile în Italia într-un schimb de experienţă printr-un proiect Erasmus Plus. Pentru profesorii botoşăneni, specializaţi în domeniul agricol sau al prelucrării lemnului, a fost o experienţă aparte. Aceştia au sesizat diferenţele dintre învăţământul tehnologic românesc şi cel Occidental şi spun că această călătorie le-a schimbat mentalitatea.
 
O seră în curtea şcolii v.s. bază didactică pe 11 hectare
 
Liceul din Nicolae Bălcescu este una dintre cele mai mari instituţii de învăţământ tehnologic din judeţ, cu sute de elevi din toate satele învecinate. Cele mai importante profile sunt cele din sfera agricolă şi prelucrarea lemnului. Din cauza faptului că elevii nu au unde să facă practică, dar şi pentru a-i conecta la tehnologiile agricole şi de prelucrare a lemnului din ţările dezvoltate, conducerea liceului a accesat un proiect Eramus Plus.

Proiectul se numeşte ”Optimizarea instruirii practice în context european”. Sau, pe scurt, conducerea liceului şi-a dorit ca elevii să beneficieze de practică ca în Uniunea Europeană. La rândul lor, opt profesori au fost trimişi pentru a vedea cum are loc pregătirea practică a elevilor în străinătate. Aceştia au fost trimişi în perioada 13-17 mai în regiunea italiană Calabria la două prestigioase licee tehnologice din Peninsulă, Instituto Istruzione Superiore ”Enaudi-Alvaro”, respectiv Istituto Tecnico Agrario.  Experienţa a fost uluitoare pentru profesorii botoşăneni, la fel şi diferenţele faţă de învăţământul tehnologic românesc. În primul rând diferenţele de bază materială pentru practica elevilor au sărit în ochi.
 
Dacă la Liceul din Flămânzi elevii de la profilul agricol beneficiază de numai o seră pentru practică, liceele din Italia aveau minim 11 hectare, pe fiecare unitate de învăţământ pentru practica elevilor. Mai mult decât atât, spun reprezentanţii liceului, agenţii economici din România refuză să-i primească pe elevi la practică, în timp ce în Italia, patronii preferă să-i primească şi să-i formeze ca viitori angajaţi, beneficiile fiind reciproce. ”Primim foarte multe refuzuri de la agenţi economici pentru elevii care vor să facă practică.”, spune Mihaela Ştefănucă, directorul adjunct al liceului. Totodată profesorii botoşăneni spun că în Italia, se pune accent mai mult pe practică, mai ales în cazul meseriilor şi mai puţin pe teorie. În România, elevii de la liceele tehnologice sunt încărcaţi şi cu teorie inutilă dar şi cu ore de practică. Acesta din urmă, spun cadrele didactice, sunt puţine faţă  de câte ar trebui. Mai mult decât atât, sistemul de învăţământ tehnologic din Occident permite elevilor să fie mai bine observaţi şi instriuţi de profesor. Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 10, iar de fiecare grupă se ocupă trei cadre didactice. Pe scurt, trei profesori la 10 elevi. În liceele din România, un singur profesor trebuie să pregătească la orele de curs în jur de 30 de elevi. 
 
Elevi învăţaţi să-şi găsească un rost în viaţă
 
Totodată cea mai importantă diferenţă sesizată de profesorii botoşănenii a fost modul în care învăţământul tehnologic italian se implică pentru ca absolvenţii să poată valorifica toate cunoştinţele acumulate. Practic, pe lângă cursuri teoretice şi foarte multe practice, elevii învaţă cum să facă o afacere din asta, cum să facă produse finite şi cum să le vândă. ” Să luăm, de exemplu, culturile de viţă de vie. Noi, aici în România, îi învăţăm cum să facă lucrările, cum să  combată dăunătorii şi ne oprim aici. Adică îi învăţăm să cultive viţa de vie şi să o menţină viaţă. Dar ce face el cu producţia, nu-l învăţăm. În Italia, îi trec prin toate etapele. După ce învaţă cum se cultivă viţa de vie, învaţă şi cum se face vinul, dar şi cum se poate vinde acel vin.”, spune profesorul Gheorghe Botez.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: