Căpşunari acasă. Cum a reuşit o familie de ţărani săraci să prospere în satul natal: „Muncind, poţi trăi decent la ţară“
0
O familie de ţărani nevoiaşi din Botoşani, sătulă să mai meargă la muncă în străinătate, a reuşit să dezvolte acasă o afacere prosperă. Toţi cei patru membri ai familiei Zahariuc cultivă căpşuni şi au ajuns cunoscuţi în două judeţe, pentru gustul aparte al fructelor. Oamenii spun că orice agricultor de la ţară poate trăi decent în România.
În majoritatea satelor din judeţul Botoşani, oamenii simpli trăiesc din ce apucă. Locurile de muncă sunt aproape inexistente, iar perspectivele sumbre. Cei mai mulţi supravieţuiesc din ce pot cultiva sau ce pot creşte în ogradă. În tot acest timp, tinerii de la sate pleacă pe capete în străinătate, în agricultură sau construcţii, pentru a ieşi la liman.
Familia Zahariuc, din Brăeşti, s-a confruntat, ca toţi ceilalţi consăteni, cu aceleaşi probleme: sărăcia, lipsa de perspectivă, lupta pentru supravieţuire, munca în străinătate. În urmă cu cinci ani, însă, au decis să rişte totul pentru a-şi schimba soarta. Au accesat fonduri europene, au înfiinţat plantaţii de legume şi căpşuni, iar acum sunt printre cei mai renumiţi „căpşunari“ din nordul Moldovei, reuşind să vândă numai la comandă în două judeţe. În momentul de faţă, prosperă muncind doar în familie, în satul lor natal.
„O să rămâi patron la tine acasă“
Povestea succesului familiei Zahariuc a început în 2015. Atunci, băiatul cel mare al familiei, Andrei, a împlinit 18 ani şi a decis, ca mulţi alţi tineri din satele Botoşaniului, să plece în străinătate pentru a-şi ajuta financiar familia. A stat doi ani la muncă în Europa de Vest, la tăiat lemn. ”Mie nu-mi este ruşine să spun că am plecat de la zero. Eram oameni de la ţară cu problemele lor. Fiul meu, Andi, a plecat la muncă în străinătate la 18 ani. A lucrat la pădure, o muncă foarte grea. Şi gândiţi-vă că noi suntem obişnuiţi cu munca grea. A fost exploatat la maximum. Şi banii au fost puţini. A reuşit să stea doi ani“, spune Liliana Zahariuc, creierul afacerilor familiei.
Văzând prin ce trece fiul ei în străinătate, a început să caute soluţii. „Umblam toată ziua să văd cum facem, să-l aduc acasă, să facem ceva“, spune botoşăneanca. Atunci, a aflat de fondurile europene. N-a stat prea mult pe gânduri, iar cu banii strânşi de fiul ei a investit în consultanţă şi a pus pe picioare două proiecte, unul fiind pentru băiatul ei.
Plantaţia de căpşuni FOTO Cosmin Zamfirache
„Dacă tot se dădeau bani europeni şi tot auzeam de bani europeni am zis hai să facem şi noi. Banii europeni se accesează, dacă baţi la uşă şi îţi dai interesul, se poate. I-am zis, gata o să rămâi patron la tine acasă, ai terminat cu străinătatea”, povesteşte Liliana Zahariuc.
Andrei a accesat programul „Tânăr fermier“ pentru cultivarea de căpşuni, legume, lavandă şi gladiole. Mama acestuia, Liliana Zahariuc, a accesat şi ea fonduri pentru creşterea de animale. Deşi fără experienţă, sătenii s-au mobilizat şi au început să producă încă din 2017, pe trei hectare de teren. „Eu si fiul meu am fost colegi de clasă la cursuri. Eu pe animale, el pe căpşuni şi legume. Am fost conştincioşi şi am dat drumul la treabă”, spune femeia. Familia a pornit de la 15 ari plantaţii cu căpşuni, cinci cu lavandă şi cinci ari cu gladiole.
„Ne întreabă dacă nu stropim cu sirop căpşunile“
Liliana Zahariuc spune că, datorită seriozităţii, au reuşit încă de la început să-şi atragă clientela. Căpşunile au fost cele mai căutate şi, de fapt, reginele plantaţiilor familiei Zahariuc. „Noi nu ne-am permis să dăm greş. Nu mai doream să ne întoarcem de unde am plecat. Aşa că am fost foarte, foarte serioşi. Am mers pe varianta asta naturală, fiindcă am observat că oamenii asta caută, mai ales de la oraş. Şi am ales să cultivăm soiuri româneşti de căpşuni, dulci-aromate.”, spune Liliana Zahariuc. Datorită cererii şi a câştigurilor obţinute cu legumele, dar mai ales cu plantaţia de căpşuni, familia a reuşit să se extindă, aşa încât acum cultivă peste 70 de ari de căpşuni, soiuri româneşti.
Căpşuni culese FOTO Cosmin Zamfirache
„Nu le stropim, nu punem îngrăşăminte chimice. Doar îngrăşămintele naturale pe care le ştie toată lumea, de la animale. Sunt atât de aromate încât ne întreabă oamenii dacă le stropim cu sirop”, adaugă botoşăneanca. Iar unul dintre secrete, spun producătorii, este distribuţia lor rapidă. Practic, familia se trezeşte cu noaptea în cap, culegele căpşunile şi le trimite direct la clienţi. „La 6 dimineaţa le culegem, să fie proaspete cu roua pe ele. Dacă vine căldura peste ele, este gata. Noi le dăm rapid, proaspete, încă reci de peste noapte. Şi de aceea îşi păstrează aroma”, spune femeia. În fiecare dimineaţă, la prima oră, pleacă minimum 150 de kilograme de căpşuni de la plantaţia familie.
„Nu avem timp să stăm la piaţă“
Iar căpşunile familiei Zahariuc sunt deja căutate de clienţi din două judeţe. Andi aproape nu face faţă zilnic comenzilor, el fiind cel care şi distribuie marfa. De altfel, singurii care muncesc pe plantaţie sunt membrii familiei. Adică mama, tata şi doi băieţi, dintre care unul de 18 ani. Căpşunile se dau pe bază de comandă. Astfel, fie cumpărătorul le solicită acasă, fie vine pe plantaţie. Cerinţa este uriaşă, spune familia. „Noi nu ajungem în piaţă, că nu avem timp. Producătorul nu are timp să stea la piaţă. Doar familia lucrează aici. De oriunde din judeţ vor căpşuni. Şi din Suceava este cerinţă maximă. Vor şi câte 500 de kilograme de căpşuni pe zi. Sunt foarte aromate”, spune Liliana Zahariuc. Tocmai de aceea familia Zahariuc spune că vrea să continue investiţiile în plantaţiile de căpşuni şi să le extindă.
„O familie muncitoare poate trăi decent la ţară“
Liliana Zahariuc crede că este în puterea ţăranului să revigoreze satul românesc. Aceasta este convinsă că orice familie muncitoare, cu mult curaj şi imaginaţie, poate prospera la ea acasă, fără să mai fie nevoită să plece în străinătate. „O familie muncitoare, de la ţară, cu o jumătate de hectar de căpşuni trăieşte decent şi nu trebuie să se ducă să fie sluga Europei. Se poate, este greu, este multă muncă, dar se poate“, spune Liliana Zahariuc.
Totodată, femeia crede că dacă tot mai mulţi ţărani ar investi în agricultură, la ei acasă, tinerii ar avea mai multe locuri de muncă, în sate. „Tinerii trebuie încurajaţi să vină la ţară, să lucreze, să acceseze fonduri europene, să se asocieze, să progreseze. Ei preferă să fugă în altă ţară. Ar fi bine, mai ales la ţară, românii să-şi ia inima în dinţi şi să facă ceva la ei acasă. Aşa ar da de muncă şi celorlalţi. Că la sat nu se găseşte serviciu pentru tineri. Şi să trăiască numai din ajutoare sociale nu-i normal. Numai aşa cu multă muncă şi curaj şi cu implicare ne ridicăm toţi, unul pe altul”, spune botoşăneanca.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Zeci de mii de fermieri din Dâmboviţa au cerut sprijin pentru suprafeţele agriole
Iohannis anunţă cum relansează economia: Vorbim de un proiect de reconstrucţie a României
Se încarcă comentariile...
