Botoşani: Salvaţi etniile Botoşaniului! (CAMPANIE)

Botoşani: Salvaţi etniile Botoşaniului! (CAMPANIE)

Clădirile lipovenilor, grecilor sau armenilor se află în paragină. Începând de astăzi, „Adevărul de Seară“ vă prezintă povestea necunoscută a membrilor principalelor etnii care trăiesc în Botoşani.

Mai citeşte:

Evreii îşi recunosc viitorul în Botoşani

Una din cele mai vechi biserici ale oraşului, „Adormirea Maicii Domnului“, care aparţine minorităţii armeneşti şi a fost construită în 1350, este aproape de ruină.

În urmă cu un secol, Botoşaniul cunoştea cea mai puternică perioadă de dezvoltare din întreaga istorie. La baza acestor transformări au stat, mai ales, comunităţile etnice care s-au implicat activ în viaţa oraşului. „Centrul vechi al oraşului, chiar cu actualele descoperiri arheologice, este o sursă de acreditare a acestor realităţi, a minorităţilor“, afirmă istoricul Ionel Bejenaru, care s-a ocupat de monografia oraşului.

Astăzi, numărul botoşănenilor de alte etnii a scăzut dramatic. Moştenirea pe care o lasă în urmă nu se mai poate vedea decît în muzee, cimitire şi clădiri aflate într-o stare avansată de degradare. 

Sinagoga părăsită din centrul Botoşaniului

Dacă la începutul secolului  XX evreii reprezentau mai mult de jumătate din populaţia oraşului, astăzi doar 110 persoane mai merg la sinagoga din municipiu.

„Nu avem bani ca să o renovăm, dar nici nu avem pentru cine s-o facem. Nu suntem atât de mulţi“, spune David Iosif, preşedintele comunităţii evreieşti din Botoşani, despre sinagoga părăsită din centrul istoric al oraşului. Pe etnicii armeni îi mai regăseşti pe strada care le poartă numele – Armeană. Înainte, aici stăteau cei mai mulţi etnici. Casele care se mai regăsesc stau mărturie  pentru familii ca Bolfosu sau Goliav, printre cele mai puternice din oraş la acea vreme.

Monumentele grandioase ale ruşilor lipoveni

Consideraţi agricultorii de bază ai târgului, lipovenii ruşi s-au remarcat pentru priceperea lor în creşterea legumelor.
S-au închegat într-o comunitate puternică şi acum îi găseşti pe cei mai mulţi pe strada Popa Şapcă. „Biserica lipovenească a fost, la un moment dat, cea mai înaltă clădire din oraşul nostru“, povesteşte istoricul Ionel Bejenaru, despre bogăţiile lipovenilor.

Printre blocurile construite în perioada comunismului încă se mai găsesc case vechi, unele chiar monumente de patrimoniu naţional, care vorbesc, în şoaptă, de „străinii“ care au poposit în micul târg al Moldovei.