Un tânăr bistriţean vrea să cultive cânepă pentru a face costumul tradiţional ţărănesc, dar s-a încurcat în iţe din cauza DIICOT

Un tânăr bistriţean vrea să cultive cânepă pentru a face costumul tradiţional ţărănesc, dar s-a încurcat în iţe din cauza DIICOT

Iosif Ciunterei este îndrăgostit de tradiţiile româneşti de când se ştie FOTO: Arhivă personală

La doar 20 de ani, Iosif Ciunterei vrea să arate lumii întregi cum se realizează firele care au dat naştere secole întregi costumului tradiţional românesc. Tânărul student vrea să cultive cânepă şi să refacă „drumul” pe care îl făcea această plantă până se transforma în ţesătură. Planurile îi sunt niţel încurcate de către DIICOT, asta pentru că cânepa încă este în legislaţia românească pe lista narcoticelor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Până în 1990, România era a treia tară din lume producătoare de cânepă. Din cauza legislaţiei servere, care a inclus cânepa pe lista plantelor narcotice, şi a făcut astfel cultivarea sa tot mai complicată, culturile sunt pe cale de dispariţie în România.

Momentan, doar câteva sute de hectare de teren mai sunt cultivate cu această plantă. În urmă cu jumătate de secol, cânepa ocupa suprafeţe importante datorită conţinutului său de fibre naturale foarte durabile şi rezistente.

Printre cei care încă mai încearcă marea cu degetul şi se încumetă să cultive această plantă se numără şi Iosif Ciunterei, un tânăr student la Etnologie, de doar 20 de ani, din Feldru.

Tânărul nu plănuieşte să se trasforme într-un agricultor, ci este atât de îndrăgostit de tradiţiile româneşti, încât vrea să refacă etapele de transformare a plantei în fire textile.

„Văzând că ţăranul vorbeşte cu atâta drag despre lucrul cu cânepa, dar parcă şi cu un dor nebun şi cu o dorinţă profundă de a mai vrea să lucreze cu cânepă m-a cam pus pe gânduri…aşa că într-o zi… aflându-mă la Muzeul Poarta de sub Feleac de pe Valea Soporului (n.r. judeţul Cluj) i-am propus proprietarului să facem o cultură de cânepă, iar proiectul să-l numim „Drumul Cânepei”, dezvăluie Iosif Ciunterei.


Tânărul poartă cu mândrie straiele populare româneşti (Foto: Arhivă personală)

Iosif vrea ca acest proiect să se materializeze chiar în curtea muzeului clujean de pe Valea Soporului, tânărul intenţionând să profite şi de know-how-ul angajaţilor muzeului şi al ţăranilor din zonă pentru a demara acest proiect.

„Vrem să reconstituim, atât cât putem, fazele prin care trecea fibra de cânepă, de la recoltare, până ajungea să fie toarsă, ţesută, albită şi chiar îmbrăcată”, completează Iosif Ciunterei.

Studentul a început cu o cultură modestă de 3 ari, însă spune că dacă rezultatele vor fi bune va extinde suprafaţa cultivată. Elanul tânărului a fost tăiat tocmai de birocraţia criminală din domeniu.


„Drumul Cânepei” se opreşte pe la…DIICOT

Pentru a obţine toate actele necesare pentru a cultiva cânepă, Iosif a făcut zeci de drumuri la mai multe instituţii din Cluj-Napoca. Până şi la DIICOT a ajuns tânărul, asta pentru că cânepa fiind pe lista narcoticelor are nevoie de aprobări speciale.


Terenul e urmează a fi cultivat a fost luat la puricat de către cei de la DIICOT (Foto: Arhivă personală)

La nivel european s-a impus o limită superioară a THC-ului de 0,2% pentru culturile de cânepă. Odată ce au venit analizele seminţelor pe care vrei să le cultivi, trebuie să anunţi şi poliţia despre intenţiile tale. Poliţia, prin DIICOT verifică la sânge terenul pe care vrei să-l cultivi şi uneori vine şi cu cerinţe aberante.

Iosif spune că reprezentanţii DIICOT i-au cerut inclusiv să-şi păzească cultura cu camera de supraveghere, asta deşi cultura în cauză este în curtea unui muzeu şi deci cineva chiar este cu ochii pe ea.

„Cânepa românească este, din păcate, drog pe hârtii asta deşi pe certificatul seminţei achiziţionate de mine scrie negru pe alb că procentul de drog este de 0,019”, explică Iosif.

Vă mai recomandăm:


Vechi şopron, transformat într-un „muzeu” ţărănesc. Cât de ingenioşi erau românii de la sat în urmă cu un secol

Tanti Medena, ultima bocitoare din Bistriţa-Năsăud, care plânge morţii în versuri făcute pe loc: „Am cântat odată un beţiv de s-o cântat tătă casa!“

Cum s-au întors hainele contemporane cu câteva secole în urmă cu ajutorul motivelor tradiţionale de pe Valea Someşului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările