Sprijinit de cele mai importante instituţii din lume, un britanic ne învaţă cum să scăpăm de maidanezi, evidenţiind totodată şi efectul expunerii la maltratarea lor asupra copiilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Boxele insalubre şi modul în care erau trataţi maidanezii în adăpostul public din Bistriţa a făcut înconjurul ONG-urilor europene din domeniu, în 2011 FOTO: Bianca Sara
Boxele insalubre şi modul în care erau trataţi maidanezii în adăpostul public din Bistriţa a făcut înconjurul ONG-urilor europene din domeniu, în 2011 FOTO: Bianca Sara

Malcolm Plant, doctorand al Universităţii Teesside din Marea Britanie, vine să ne dea o lecţie despre câinii maidanezi, trăgând un semnal de alarmă asupra efectului pe care-l are expunerea la maltratarea câinilor fără stăpân asupra dezvoltării copiilor. Studiul, susţinut de cele mai importante instituţii, s-a desfăşurat în Bistriţa şi a inclus peste 150 de copii.


Britanicul a luat în calcul Berlinul, unde problema câinilor fără stăpân este aproape inexistentă, oraş pe care l-a comparat cu Bistriţa, unul din municipiile cu o reală dilemă în acest sens. Acesta a ajuns să ia în calcul tocmai Bistriţa fiind motivat de îngrijorarea ONG-urilor nemţeşti în ceea ce priveşte tratamentul aplicat maidanezilor în adăpostul public.

O asociaţie bistriţeană pentru protecţia animalelor a tras un semnal de alarmă acum doi ani când a făcut publice o serie de fotografii care arătau cât de prost sunt trataţi câinii fără stăpân în adăpostul  autorităţilor locale.

Atunci mai multe ONG-uri străine, în special nemţeşti şi americane, şi-au arătat disponibilitatea de a veni în sprijinul bistriţenilor pentru a scăpa de această problemă care teroriza locuitorii municipiului.
A urmat o campanie de sterilizare care a luat în calcul sute de câini cu sau fără stăpân din Bistriţa, fiind urmată de studiul lui Malcolm Plant care susţine, de asemenea, că aceasta este calea cea mai eficientă.

Metodele existente de capturare şi ucidere sunt în mod evident ineficiente, nereuşind să împiedice înmulţirea animalelor, în timp ce programele de sterilizare constituie singura modalitate recunoscută pentru ameliorarea pe termen lung a situaţiei, iar acest lucru este susţinut de un număr impresionant de studii realizate în special în SUA.

Acestea demonstrează faptul că abuzul asupra animalelor şi expunerea la acesta pot duce la tipare psihologice şi comportamentale abuzive faţă de alţi oameni. Studiul  „Making the Link”, întreprins de Malcolm în Bistriţa în perioada 20 noiembrie -4 decembrie 2012 vine şi el să susţină acest lucru.

La studiu au participat 162 de copii cu vârste cuprinse între 14 şi 15 ani de la trei şcoli bistriţene. Copiii au completat chestionare concepute pe baza a patru măsurători psihometrice, care evaluau capacitatea de empatie sau măsurau expunerea la abuzuri sau săvârşirea acestora. Completarea chestionarelor a fost monitorizată de un profesor şi un psiholog.

Aceleaşi chestionare au fost completate mai apoi şi de un grup de control din Berlin, Germania.
Rezultatele studiului pilot au scos în evidenţă un fapt evident: expunerea la abuzurile faţă de animale este semnificativ mai mare în Bistriţa, România decât în Berlin, Germania.

grafic 1

Un element de noutate faţă de toate studiile efectuate până acum este faptul că în Bistriţa predomină expunerea la abuzuri în locurile publice. Astfel, din numărul total de copii bistriţeni chestionaţi, peste 86% au raportat că au fost expuşi de mai multe ori la abuzuri asupra animalelor, în timp ce în Berlin 34% au precizat că s-a întâmplat doar de câteva ori.



În urma studiului s-au găsit puţine corelaţii între expunerea la abuzuri împotriva animalelor şi variabilele capacităţii de empatie, asta şi pentru că cei chestionaţi nu erau ataşaţi de animalul în cauză sau de făptaş.

Corelaţii semnificative au fost observate între copiii care au recunoscut că au săvârşit abuzuri asupra animalelor şi profilurile lor psihologice. Acestea indică faptul că abuzului asupra animalelor îi corespund tendinţe de agresivitate, violenţă şi factori de diminuare a capacităţii de empatie.

Studiul pilot vine şi cu câteva propuneri de îmbunătăţire a situaţiei: un program educaţional care să se întindă pe o durată de trei ani, la care să participe copiii cu vârste cuprinse între 13 şi 16 ani din toate şcolile bistriţene, cu scopul de a crea o generaţie nouă de tineri cu o mentalitate diferită.

De asemenea, este propusă o linie telefonică non-stop pentru raportarea cazurilor de cruzime asupra animalelor şi un avocat care să ducă în instanţă aceste abuzuri în mod gratuit. Nu în ultimul rând este propus un program de sterilizare, care deja îşi face simţite efectele în Bistriţa, aflându-se anul acesta la cea de-a doua campanie.

Proiectul „Making the Link” este considerat de un număr important de academicieni de renume din Statele Unite drept cel mai mare studiu „link” întreprins vreodată. Acesta este susţinut, printre alţii de către National Link Coallition sau Institute for Human-Animal Connection at University of Denver, instituţiile cele mai importante la nivel mondial în acest domeniu.
 

grafic 2

Informaţii puse la dispoziţie de România Animal Helpline

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite