România, prezentă la faimosul Târg de Crăciun de la Nürnberg, din Germania. Sarmalele şi ţuica fiartă, savurate de turişti din toată lumea

România, prezentă la faimosul Târg de Crăciun de la Nürnberg, din Germania. Sarmalele şi ţuica fiartă, savurate de turişti din toată lumea

Alina Schreglmann este membră a asociaţiei Romanima şi una dintre voluntarele de la căsuţa românească FOTO: Arhivă personală

Produsele tradiţionale româneşti pot fi găsite la Târgul de Crăciun de la Nürnberg de 8 ani deja, după ce oraşul nemţesc s-a înfrăţit cu Braşovul. O asociaţie care reuneşte românii stabiliţi în Nürnberg se asigură ca an de an sărmăluţele aburinde şi ţuica fiartă să desfete simţurile turiştilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Singurul târg din Germania care are o zonă „internaţională” unde este prezentă şi România este Nürnberg. De altfel, acesta este al doilea târg ca mărime şi grandoare din Europa, după cel de la Viena.

Anual în jur de două milioane de vizitatori din toate colţurile Germaniei şi ale lumii sunt aşteptaţi la acest târg de Crăciun. Ca şi acum zeci de ani, de la Târgul de Crăciun de la Nürnberg nu lipseşte nici anul acesta tura dulce, omuleţii din prune uscate, cârnăciorii „de Nürnberg” şi vinul cu scorţişoară şi cuişoare.

De 8 ani România este prezentă la Târgul de Crăciun de la Nürnberg, care începe cu o lună înainte de Crăciun şi se închide cu o zi înainte de Ajunul Crăciunului. Prezenţa României la acest târg coincide cu înfrăţirea oraşului gazdă cu Braşovul.

Cea care se asigură că an de an o părticică din România poate fi găsită la Nürnberg cu doar câteva zile înainte de Crăciun este Asociaţia Romanima e.V., formată din românii, saşii şi şvabii stabiliţi în zonă.

Tot voluntarii asociaţiei sunt cei care se asigură că produsele prezentate în căsuţa românească ajung la cei care le caută cu ardoare an de an. Mare parte din produsele neperisabile vin din România, reunindu-se în căsuţa de doar câţiva metri pătraţi 50 de tipuri de preparate sau obiecte decorative din întreaga ţară.

50 de tipuri de produse pot fi întâlnite la căsuţa românească de la Nürnberg  (Foto: Arhivă personală)

Cele care nu pot fi duse din România sunt pregătite chiar la faţa locului tot cu ajutorul românilor. Responsabili de cârnaţi, sarmale şi cozonaci sunt restaurantele, băcăniile sau brutăriile deschise de români în Nürnberg. An de an îşi pun la dispoziţie bucătarii şi angajaţii pentru a se asigura că vizitatorii târgului sunt vrăjiţi de aromele preparatelor româneşti.

Una dintre voluntarele care s-a ales şi cu o răceala zdravănă după câteva zile bune în căsuţa românească la minus câteva grade este Alina Schreglmann, o bistriţeancă stabilită în Germania de mai bine de 20 de ani. Acolo s-a căsătorit cu un neamţ, care îi susţine necondiţionat demersurile „româneşti”.

Spune că o atrage spre genul acesta de activităţi tocmai „dragostea de ţară”, tot dragostea de ţară este cea care i-a dat putere să infrunte frigul atâtea ore în căsuţa românească. „Practic cu această căsuţă aducem o bucăţică din România aici în Germania”, precizează Alina.

Sărmăluţele şi ţuica fiartă, printre „vedete”

Cele mai căutate preparate sunt sărmăluţele cu mămăligă, smântână şi ardei iute, vândute la 6 euro porţia. În jur de 100 de porţii de sarmale se vând zilnic în weekend-uri, iar în timpul săptămânii în jur de 50 de porţii.

Vedeta căsuţei româneşti este şi ţuica fiartă, pe care vizitatorii o pot găsi la 2,5 euro păhărelul. Aproape la fel de căutate sunt şi gemurile, brânzeturi, zacusta, mierea, berea românească, vinul,  preparatele din carne, oalele din ceramică, globurile pictate manual şi produsele copilăriei cum sunt pufuleţii şi eugeniile.

Pentru unii vizitatori căsuţa din Nürnberg este singura ”Românie” pe care o cunosc

 Căsuţa românească din Nürnberg a ajuns deja să îşi formeze o clientelă, anumiţi vizitatori căutând an de an produsele tradiţionale româneşti. Anul acesta, căsuţa românească a fost vizitată de americani, englezi, polonezi, vietnamezi, croaţi şi nemţi.

„Vin vizitatori din mai multe locuri din Germania, români, saşi, şvabi, care păstrează astfel legătura cu ţara, dar vin şi străini din America sau Marea Britanie, care caută căsuţa românească pentru sărmăluţe tradiţionale şi ţuica fiartă”, mai spune Alina.

Nu au lipsit nici românii care s-au născut în străinătate şi n-au apucat încă să cunoască pământul natal al părinţilor lor. Pentru aceştia, căsuţa din Nürnberg reprezintă singurul contact pe care l-au avut cu ţara de baştină.


Vă mai recomandăm:

Bulbii de crin de munte, florile de soc, fructele de slăbănog din „cămara” Munţilor Rodnei dau gust bucătăriei tradiţionale de sute de ani

Claudiu Iuşan, biologul Parcului Naţional Munţii Rodnei, a adunat peste 500 de reţete culinare din 30 de comunităţi din Bistriţa-Năsăud şi din Maramureş, bazate pe plante spontane. Supa din bulbi de crin de munte, omleta cu flori de soc sau salata cu fructe de slăbănog sunt câteva dintre preparatele-minune din sânul naturii.

O bistriţeancă se încăpăţânează să le deschidă englezilor apetitul pentru sarmalele cu păsat, folosindu-se de contele Dracula

A crescut într-un sat din Bistriţa-Năsăud, dar a părăsit ţara pentru o viaţă mai bună. După ani buni între străini, Camelia Rusu a reuşit să-şi deschidă un restaurant în inima Londrei, cu care a deschis apetitul englezilor pentru mâncarea românească. La nici un an de la inaugurare, eforturile Cameliei au fost răsplătite cu titulatura de cel mai popular antreprenor român din UK.



 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Alina Schreglmann este membră a asociației Romanima și una dintre voluntarele de la căsuța românească FOTO: Arhivă personală 

Imagini din aceeasi galerie
  • Alina Schreglmann este membră a asociației Romanima și una dintre voluntarele de la căsuța românească FOTO: Arhivă personală 
  • Alina Schreglmann este membră a asociației Romanima și una dintre voluntarele de la căsuța românească FOTO: Arhivă personală 
  • Dulceață produsă în Bistrița-Năsăud FOTO: Arhivă personală 
  • Din căsuța românească nu au lipsit nici vinul și berea românească FOTO: Arhivă personală 
  • Prezenți au fost și pufuleții sau zacusca FOTO: Arhivă personală 
  • Artistul român Marcel Lupșe la căsuța românească din Nurnberg FOTO: Arhivă personală
  • De 8 ani Târgul de Crăciun din Nurnberg are o căsuță românească FOTO: Arhivă personală 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: