Primul primar român al Bistriţei, vizionarul burgului săsesc care a pus la punct canalizarea şi iluminatul public
0
Abia în perioada interbelică Bistriţa a avut parte de primul primar de etnie română, oraşul fiind condus până atunci de saşi. Corneliu Mureşan a fost un vizionar, amenajând canalizarea oraşului, iluminatul public, ştrandul municipal sau stadionul „Jean Pădureanu”.
Corneliu Mureşan s-a născut în 1902 într-o comună din judeţul Mureş. Acesta a profesat ca avocat în Bistriţa, iar în 1934 a ajuns primar al municipiului, funcţie pe care o pierde înainte să-şi ducă la bun sfârşit mandatul.
Corneliu Mureşan a fost primul primar de origine română care a condus Bistriţa, oraşul având până atunci doar edili saşi. Avocatul a fost contestat de peste 1500 de saşi încă de când a fost numit primar. Acest lucru nu l-a împiedicat să îşi pună în practică ideile, care au revoluţionat micul burg săsesc din inima Transilvaniei.
Acesta anunţa toate investiţiile şi ideile în ziarele vremii. Potrivit ziarului „Săptămâna”, printre primele investiţii programate pentru anul 1935 s-au numărat: pavarea unor străzi cu piatră şi amenajarea trotuarelor, inexistente până atunci pe unele artere destul de importante ale oraşului. Tot în primul an de mandat, Corneliu Mureşan a amenajat o toaletă publică în Piaţa Decebal.
Cel mai important proiect al avocatului a fost cu siguranţă canalizarea, primarul alocând la acea vreme 800.000 de lei pentru realizarea sistemului de canalizare pe două străzi din oraş.
Corneliu Mureşan s-a îngrijit şi de aspectul oraşului, luând decizia inedită în 1935 să cumpere casele ţigăneşti de la începutul străzii Gării şi mai apoi să le dărâme, pentru a „şterge impresia proastă” făcută de casele ţigăneşti chiar la intrarea în oraş.
Un mare iubitor al mişcării, Corneliu Mureşan a amenajat parcul central pentru a încuraja sportul. Patinoarul a fost şi el modificat, astfel încât vara să se poată utiliza ca bazin pentru bălăceală. Tot atunci au fost puse bazele unui stadion, chiar lângă parcul municipal. Tot acolo au fost prevăzute mai multe terenuri de tenis.
Primul primar român al Bistriţei a luat decizia de a se realiza un ştrand municipal, care a presupus desfiinţarea „Canalului Morii”. Uzina electrică a fost şi ea modificată în aceeaşi perioadă, astfel încât să funcţioneze cu lemne, făcându-se o economie la bugetul local de un milion de lei anual.
Tot Corneliu Mureşan a prevăzut primul crematoriu şi a pus la punct sistemul de iluminat public al oraşului.
În ciuda investiţiilor propuse şi materializate în timpul mandatului său, Corneliu Mureşan a fost nevoit să părăsească primăria în 1937. Se pare că de vină a fost tocmai opunerea saşilor.
În perioada războiului, Corneliu Mureşan s-a refugiat în Turda şi Cluj, însă a revenit în Bistriţa în 1946 unde a lucrat pentru scurtă perioadă ca jurist la Oficiul de Stare Civilă. Între anii 1950 şi 1954 acesta a ajutat la refacerea Rodnei, angajându-se ulterior ca jurist la o întreprindere de stat unde l-a şi prins pensionarea în 1968.
Îmediat după Revoluţie, Corneliu Mureşan a fost numit cetăţean de onoare al oraşului pe care l-a condus în urmă cu 80 de ani. S-a stins în 1996, tot la Bistriţa.
Vă mai recomandăm:
FOTO Magia din atelierele lutierilor bistriţeni, întreţinută de lăutarii anilor 1900
Puţini ştiu că în Bistriţa, la începutul anilor 1900, se afla unul dintre cele mai cunoscute centre muzicale ale Transilvaniei. Micul burg săsesc din Ardeal a făcut aceşti paşi cu ajutorul unei fanfare, dar mai ales al unei filarmonici care susţinea concerte de sine stătătoare. Interesul pentru muzică era susţinut şi de doi dintre cei mai cunoscuţi lutieri ai Transilvaniei: Iulius Chita şi Ilie Griga.
FOTO La scăldat în 1900, de la Râul Bistriţa la ştrandul lui Bonnet sau „Cascadă”
Până ca industrializarea să-şi pună amprenta serios asupra micilor oraşe din Transilvania, multe dintre ele găzduiau locuri de-a dreptul idilice. Era şi cazul municipiului Bistriţa, pe care începutul anilor 1900 l-a prins cu numeroase canale, însoţite de şiraguri de sălcii şi arini.
Se încarcă comentariile...
