Poveştile lacului bistriţean din creierii munţilor sau cum s-au dat 105 ani de puşcărie pentru soldaţii beţi care au omorât nevinovaţi
0
Una din cele mai odioase crime petrecute vreodată în judeţul Bistriţa-Năsăud trezeşte şi acum lacrimi în colţul ochilor. Deşi au trecut 23 de ani de la tragicul moment, familiile îndoliate ale celor trei bărbaţi ucişi cu bestialitate de cinci soldaţi beţi nu au beneficiat nici până în prezent de compensaţiile materiale, stabilite de magistraţi după ani lungi de procese.
Însă, nici singura victimă a atrocităţilor rămasă în viaţă, Ioan Bonău, cel bătut până a intrat în comă de către soldaţi cu pumnii, picioarele şi centurile din dotare după cunoscuta zicală militărească „cine mişcă, mişcă mort”, nu s-a ales cu altceva în urma bătăii decât cu sechele, care l-au marcat pe viaţă, relatează cotidianul bistriţean Mesagerul.
Filmul evenimentelor de acum 23 de ani
Deoarece pe dosarul cu pricina s-a depus deja praful uitării, procesul încheindu-se abia în 1998, amintim că unul dintre soldaţii ucigaşi, aflaţi la data respectivă în tabără militară de instrucţie la Colibiţa, a depus mărturie că l-ar fi agresat pe Ioan Bonău la ordinul căpitanului Ovidiu Boldor, superiorul lor.
Din rechizitoriul procesului, ale cărui amănunte nu au fost dezvăluite pe larg până acum, reiese că în seara de 18 iulie 1990, nervos în urma altercaţiei în bufetul din localitate cu Ioan Bonău, unul dintre localnici, căpitanul, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice i-a dat dispoziţie soldatului Ion Stoica să-l bată pe civil, motivând că acesta „l-a jignit”.
Iniţial, Stoica l-a căutat pe Bonău în sat, dar nu l-a găsit. Cu două sticle de votcă la „bord” şi însoţit de alţi patru camarazi, Stoica l-a găsit mai târziu pe Bonău în cantină.
Decis să execute ordinul primit, deşi existau martori (Mircea Sâniecoban, Ioan Bonculeş şi Ioan Szabo, trei muncitori care lucrau la tabăra de pionieri, care se aflau într-o cabană), Stoica l-a lovit cu pumnii în faţă pe Bonău, până acesta a căzut.
I-au ajutat un al treilea soldat, Nicolae Stoiculeasa. Agresorii şi-au lovit victima cu picioarele în cap şi peste torace, până aceasta n-a mai mişcat, după care l-au târât şi apoi abandonat în cabana sa.
Martori executaţi cu cruzime
Convinşi că l-au ucis pe Bonău, cei şase soldaţi au năvălit în căsuţa în care erau cazaţi muncitorii. Soldaţii i-au lovit de câteva ori în cap pe cei trei bărbaţi cu un bloc de piatră, desprins din bordura drumului.
Ca să fie sigur că oamenii bătuţi nu mai trăiesc, Stoica le-a luat pulsul confirmând decesul.
După două ore de bătăie, agresorii şi-au lăsat victimele într-o baltă de sânge, nu înainte de a le tăia hainele cu o baionetă.
Înainte să meargă la somn, ca să fie siguri că Bonău e mort, Stoica a plimbat deasupra bărbatului care zăcea inert o torţă făcută din hârtii. Conculuzia: l-a ars pe corp, inclusiv în zona organelor genitale.
Bonău nu s-a mai mişcat timp de câteva ore.
105 ani de puşcărie
Medicii au evidenţiat cruzimea agresorilor prin cele 15 plăgi şi contuzii constatate la faţa victimei, de multiplele fracturi şi de cele 14 coaste rupte.
Condamnaţi pentru omor deosebit de grav, torturarea victimelor şi tâlhărie la pedepse cuprinse între 20 şi 23 ani de închisoare, cinci dintre cei şase participanţi la masacru îşi ispăşesc în prezent vina în penitenciar. Al şaselea soldat, considerat în cele din urmă a fi iresponsabil, a scăpat deoarece medicii au ajuns, nu se ştie cum, la concluzia că un tânăr trecut cu brio de testele medicale la recrutare, ar fi comis fapta „fără a avea discernământ”.
Chiar dacă a stat mai mult „de şase”, neparticipând direct la maltratarea victimelor, putând fi acuzat însă de complicitate, acesta a fost iertat de magistraţi, fiind pentru o vreme internat într-o clinică de neuro-psihiatrie. Paradoxal, cel scăpat de puşcărie pe motive medicale era însă singurul din cei şase agresori a cărui situaţie materială era ceva mai bună, ceilalţi neavând bunuri care să poată fi puse sub sechestru în vederea despăgubirii familiilor îndoliate.
Deşi în 1998 instanţa a acordat celor patru familii despăgubiri în valoare totală de peste 60 milioane de lei vechi , sechestrul asupra bunurilor celor cinci inculpaţi a fost instituit pe degeaba, acestea neputând fi valorificate.
Ce zic urmaşii celor ucişi
Soţia unuia dintre martorii ucişi (Ioan Szabo), Sofronia, crede că „dacă ofiţerul nu ar fi dat ordinul să-l bată pe Bonău, poate că bărbatul ei ar fi trăit şi astăzi”. Căpitanul care a dat ordinul de a-l „aranja” pe civil a scăpat în cele din urmă basma curată, fiind doar trecut în rezervă. Fără a fi acuzat de ceva, acesta a fost însă citat ca martor în proces.
La cererea celor patru familii de a include MApN printre cei răspunzători să plătească despăgubiri, instanţa de judecată a decis altfel. Iar în actele judiciare oficiale apar şi numeroase erori:
„După atâtea fraze alambicate urmează însă una care nu are nici un sens, decât cel mult să inducă în eroare: „Din aceste motive tribunalul va obliga MApN la despăgubiri civile în solidar cu MApN”(redare textuală ad-literam). Nevasta lui Ioan Szabo mărturiseşte că n-a înţeles prea bine ce vor să zică magistraţii dar, citind ultima frază, a crezut că MApN o va despăgubi totuşi.
Femeia susţine că, din acest motiv nici n-a mai făcut apel în termenul legal de zece zile de la pronunţarea sentinţei.
Deşi pare de neînţeles cum de se pot comite asemenea erori în cuprinsul unui înscris oficial, acest fapt nu trebuie să mire pe nimeni, nu de puţine ori fiind constatate chiar şi cazuri în care, din greşeala unui grefier grăbit, victimele s-au trezit la un moment dat că figurează în scripte drept inculpaţi“, scrie cotidianul bistriţean.
Văzând că nu primeşte banii cuveniţi, femeia i-a scris preşedintelui României, Ministerului Justiţiei cât şi Avocatului Poporului, dar… nu a primit răspuns.
Văzând că nimeni nu-i dă dreptate, femeia s-a adresat în cele din urmă Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România, filiala Bistriţa-Năsăud. Ţinând cont de ambiguităţile de mai sus şi de declaraţiile femeii care se consideră neîndreptăţită, reprezentanţii OADOR au decis să solicite părerea noului Avocat al Poporului, Ministerului Justiţiei şi să se adreseze, în ultimă instanţă, Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
