Povestea fascinantă a calfelor călătoare, meşteşugarii care se rup de familie şi prieteni trei ani şi poartă „uniformă” desprinsă din Evul Mediu
0
Deşi pare o poveste ireală, calfele călătoare chiar există şi duc tradiţia născută în spaţiul germanic mai departe, chiar şi în era tehnologiei. Tinerii meşteşugari călătoresc preţ de trei ani şi o zi prin toată lumea pentru a se perfecţiona în meseria lor. Tot din meseria lor trăiesc, având voie să ia în călătorie doar o monedă.
Preţ de trei zile, 9 tineri îmbrăcaţi ca-n Ev Mediu le-au arătat bistriţenilor cum se confecţionează obiectele şi uneltele din fier şi lemn. Nu este vorba despre vreo scenetă, creată special pentru Târgul Mare al Bistriţei, care a avut loc weekendul acesta.
Cei 9 îşi practică meseria, purtând o „uniformă” desprinsă parcă din alte timpuri, preţ de trei ani şi o zi, în diferse ţări ale lumii. Aceştia se numesc „calfe călătoare” şi duc mai departe o tradiţie veche de secole, născută în sânul popoarelor germanice.
Momentan, în lume sunt 800 astfel de tineri care aleg să trăiască aventura vieţii lor şi să îşi şlefuiască meşteşugul pentru care s-au pregătit, alături de alţi meşteri din întreaga lume.
Regulile stricte ale calfelor călătoare
Regulile calfelor călătoare sunt foarte stricte şi sunt urmate întocmai de toţi cei care aleg să facă aceasă călătorie. Astfel, dacă pleci în călătorie, trebuie să stai departe de casă minim trei ani şi o zi, perioadă în care nu ai voie să ajungi mai aproape de 50 de kilometri de localitatea natală.
„Oricine vrea să facă călătoria aceasta serios, respectă aceste reguli”, dezvăluie Anda Ghazawi, membră a unei asociaţii care promovează calfele călătoare în România.
Cei care aleg să facă această călătorie trăiesc din meseria pe care au învăţat-o în prealabil în şcoli tradiţionale. Calfele nu trebuie să se îmbogăţească în această călătorie, motiv pentru care au voie să pornească la drum cu 5 euro şi să se întoarcă cu tot atât. În această călătorie practic calfele îşi îmbogăţesc experienţa.
Deşi lucrează mai mult cu mijloacele tradiţionale, maşinăriile noi nu lipsesc din trusa de scule a meşteşugarilor
Calfele călătoare trebuie să poarte un costum tradiţional care se numeşte „kluft”. Acesta este format din pantaloni evazaţi, vestă şi haine de diferite culori în funcţie de meşteşugul practicat. De asemenea, costumul include şi o cămaşă albă, pălărie şi bocanci de culoare neagră.
Unele calfe poartă şi o cravată de diverse culori care simbolizează frăţia din care fac parte.
Vesta pe care o poartă calfele are 8 nasturi, care simbolizează numărul de ore de muncă zilnică. Jacheta are 6 nasturi, care simbolizează zilele din săptămână în care calfa trebuie să muncească. Mânecile au trei nasturi, care simbolizează cei trei ani de călătorie.
Meşteşugurile pe care le „exersează” calfele sunt: dulgherie, tâmplărie, zidărie, olărie, bijuterie, fierărie. De asemenea, calfele fac schimb de experienţă cu brutari, lăcătuşi, pantofari, croitori şi potcovari.
Pentru a putea porni în călătorie, calfele trebuie să aibă până în 30 de ani, să fie necăsătoriţi, să nu aibă copii, obligaţii sau datorii. De asemenea, calfele nu au voie să poposească mai mult de 3 luni în acelaşi loc.
Sibiul are singura asociaţie care promovează Calfele Călătoare şi chiar i-a dedicat o casă. Un singur român este meşteşugar al acestei asociaţii şi până acum nu a avut curajul să plece în această călătorie.
Fierarul care şi-a luat lumea în cap la doar 24 de ani
Prea puţin comunicativi, meşteşugarii îşi văd de treabă în atelierele amenajate în diverse locuri ale lumii. Benedict Muller are 24 de ani este fierar şi vine din Germania. Întrebat ce l-a determinat să-şi ia lumea în cap şi să-şi lase familia şi prietenii preţ de 3 ani spune:
„Înainte viaţa mi s-a părut plictisitoare. Mi-am dorit aventură, aşa că am plecat în călătorie”.
Aventura sa a început în urmă cu doi ani, în iulie 2013. Până acum a parcurs Irlanda, Franţa, Spania, Italia, Luxemburg, Elveţia, Austria şi România. În România se află de două săptămâni şi spune că e o ţară frumoasă cu oameni drăguţi.
Vă mai recomandăm:
FOTO Cum a impresionat Ambasada SUA unul dintre puţinii cojocari pe care îi mai are Bistriţa-Năsăud
Nicolae Bacea are 69 de ani şi este unul dintre puţinii cojocari pe care îi mai are Bistriţa-Năsăud. De mai bine de 50 de ani face cojoace şi pieptare, ajungând să facă în jur de 40 de piese pentru câţiva membri ai Ambasadei Statelor Unite de la Bucureşti, care până în 2011 l-au vizitat anual.
FOTO Cum face un bistriţean concurenţă de jumătate de secol cărbunelui de la supermarket
Toader Tinca are 74 de ani şi este singurul care mai face cărbuni pe Valea Bârgăului. Bistriţeanul produce cărbuni de mai bine de 60 de ani, meşteşugul fiind învăţat de la bunicul său, pe vremea când fierarii încă nu dispăruseră.
Unguroaica Vilma poartă războiul de ţesut peste tot prin ţară pentru a nu lăsa meşteşugul să moară
O unguroaică din Harghita se „luptă” de peste un deceniu pentru ca meşteşugul ţesutului, transmis în familia sa din generaţie în generaţie, să nu se piardă. Lenke Vilma poartă războaiele de ţesut realizate manual chiar de către soţul său prin toată ţara, arătându-le curioşilor cum se făceau ţesăturile acum un secol.
Se încarcă comentariile...
