Peştera Tăuşoare din inima Munţilor Rodnei ajută la rescrierea hărţii geologice a lumii, într-un proiect româno-francez în premieră în lume

Peştera Tăuşoare din inima Munţilor Rodnei ajută la rescrierea hărţii geologice a lumii, într-un proiect româno-francez în premieră în lume

FOTO; visitbn.ro

Peştera Tăuşoare situată în Bistriţa-Năsăud ajută la rescrierea hărţii geologice a lumii, într-un proiect  în premieră în lume, desfâşurat de cercetătorii români şi francezi. Se încearcă stabilirea, la nivel continental, a caracteristicilor ultimului interglaciar, care a avut loc acum 125.000 de ani. La cercetarea ştiinţifică se foloseşte aparatură concepută chiar de specialiştii speologi români.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unul dintre cele mai misterioase locuri din Munţii Rodnei, Peştera Tăuşoare a fost parte a unui proiect cu finanţare europenă, ce a presupus cartarea GIS a peşterii, adică o hartă electronică a întregului sit, numărarea liliecilor pe care îi adăposteşte, precum şi amenajarea infrastructurii de acces.

Studiile realizate în Peştera Tăuşoare au arătat importanţa ştiinţifică deosebită a acestei peşteri atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

„Peştera Tăuşoare este reaşezată pe palierul celor mai importante şi mai fascinante peşteri din România. Când am venit la Complexul Muzeal să mă ocup de Peştera Tăuşoarelor, ea era deja uitată, se vorbea foarte puţin despre ea. Am fost convins că aici avem valori ştiinţifice deosebite.(…) Avem lucruri unice pe glob, avem bilele de Tăuşoare care sunt mai rare decât operele lui Constantin Brâncuşi. Avem mirabilit care nu pot fi văzute în alte parte. Avem bogăţii unice din punct de vedere ştiinţific”, spune custodele peşterii Crin Theodorescu.

Mai mult, în timpul cercetărilor, custodele peşterii Crin Theodorescu a descoperit un nou tip de speleotemă. Mineralul, numit montmilch, care are aspectul unei paste albe, parţial fluide, este compus din nu mai puţin de 16 tipuri de substanţe, fiind una dintre cele mai misterioase prezenţe din peşteri.

Peştera Tăuşoare ajută la rescrierea hărţii geologice a lumii

Rezultatele obţinute în urma cercetărilor, precum şi elementele rare şi chiar unice în lume, i-au determinat pe specialiştii din Bucureşti şi Franţa, din domeniile geomorfologiei şi hidrologiei subterane, să includă Peştera Tăuşoare pe lista scurtă a unui proiect de importanţă mondială.
 
Şapte peşteri, trei din România şi patru din Franţa, participă la un proiect ce urmăreşte monitorizarea şi evaluarea stării actuale de precipitare în subteranul peşterii, în vederea stabilirii, la nivel continental, a caracteristicilor ultimului interglaciar, care a avut loc acum 125.000 de ani.

În cercetarea ştiinţifică se foloseşte tehnica amprentei izotopice şi se utilizează aparatură pentru captarea gazelor din apa de picurare, aparatură concepută de specialiştii speologi români.


„La capătul acestui proiect intenţionăm să rescriem harta geologică a lumii printr-un nou algoritm de calculare a orogenezei alpine”, precizează Crin Theodorescu.

Rezultatele obţinute până acum ajută şi la conceperea unui nou regulament al ariei protejate. Acesta va influenţa inclusiv regimul de vizitare a peşterii, care va fi în continuare restricţionat. Vizitele permise sunt cele de natură ştiinţifică, didactică şi de documentare, precum şi cele speoturistice, limitate la un număr maxim de 60 de vizitatori pe an, în perioadele extrahibernale, când coloniile de lilieci nu mai sunt în subteran.

Peştera Tăuşoare a fost descoperită în 1955 de către un învăţător

Peştera Tăuşoare este situată în sud-vestul Munţilor Rodnei, la o altitudine de aproape 1000 de metri. Aceasta a fost descoperită în anul 1955 de către învăţătorul Leon Bârte.

Peştera Tăuşoare este cea mai lungă din Carpaţii Orientali, succesiunea galeriilor sale întinzându-se pe 17.000 de metri. Aici se găseşte şi cea mai mare concentrare de formaţiuni din ghips din ţară. Tot aici a fost descoperit şi mineralul „Mirabilit” unic în România şi prezent în doar câteva peşteri din lume. Unice în lume sunt şi sferele din calcar care au primit numele „bilele de Tăuşoare”.

De asemenea, peştera din Munţii Rodnei este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră”. Toate aceste rarităţi au atras ca un magnet specialiştii din ţară sau de peste hotare.

Vă mai recomandăm:

Top zece motive pentru care trebuie să vizitaţi Peştera Tăuşoare. Nu rataţi bilele de calcar, un fenomen unic

Misterele din jurul celei mai adânci peşteri şi a treia ca lungime din ţară

 

FOTO: iubitoriinaturii.blogspot.ro

Imagini din aceeasi galerie
  • FOTO: iubitoriinaturii.blogspot.ro
  • FOTO: iubitoriinaturii.blogspot.ro
  • FOTO: iubitoriinaturii.blogspot.ro
  • FOTO: iubitoriinaturii.blogspot.ro
  • FOTO; visitbn.ro
  • FOTO; visitbn.ro
  • FOTO; visitbn.ro
  • FOTO; visitbn.ro
  • FOTO; visitbn.ro
  • FOTO; visitbn.ro
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările