Minţi sclipitoare ale României. Proiectul revoluţionar al Alidei Timar-Gabor, finanţat cu 1,5 milioane de euro

Minţi sclipitoare ale României. Proiectul revoluţionar al Alidei Timar-Gabor, finanţat cu 1,5 milioane de euro

Alida Timar-Gabor a reuşit să atragă o finanţare de 1,5 milioane de euro FOTO: Alida Timar arhivă personală

Alida Timar-Gabor are 32 de ani, provine dintr-o familie de medici din Beclean şi este una dintre minţile sclipitoare ale cercetării româneşti. Fizicianul a reuşit să pună pe picioare primul laborator de datare prin luminescenţă din ţară, iar de curând, Consiliul European de Cercetare i-a acordat o finanţare de 1 milion şi jumătate de euro pentru a-şi continua proiectul care promite să sprijine ştiinţele pământului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe lista scurtă a minţilor sclipitoare ale cercetării româneşti o regăsim pe Alida Timar-Gabor, o tânără fiziciană de 32 de ani, născută în Beclean, Bistriţa-Năsăud. Cercetătoarea provine dintr-o familie de mediciDacă părinţii săi „luptă” de ceva ani cu suferinţa umană, ajutându-i pe ceilalţi să-şi rezolve problemele de sănătate, Alida a ales alt drum. Alegerea sa a fost influenţată şi de Nicolae Corcea, profesorul de fizică pe care l-a avut în şcoala generală, care a făcut-o pe Alida să se îndrăgostească de acest domeniu.
 
„Nu cred c-aş fi putut să practic meseria de medic. Îmi plac oamenii, din acest motiv m-am înconjurat de oamenii şi la laborator, dar nu cred că aş fi avut puterea să mă confrunt zilnic cu suferinţa umană fizică. Dacă aş fi ales să mă fac medic, cred că tot în cercetare aş fi muncit”, precizează Alida. 
 
Alida a terminat Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Babeş –Bolyai Cluj-Napoca, continuând cu masteratul la Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Mediului, care însă a fost făcut în totalitate în Belgia, la Gent University, graţie unei burse Erasmus.

A dezvoltat primul laborator de datare prin luminescenţă din ţară

 A urmat doctoratul, în timpul căruia, Alida a dezvoltat primul laborator de datare prin luminescenţă din ţară, în Cluj-Napoca. Datarea prin luminescenţă este o metodă nouă, care oferă un „cronometru” pentru trecut. 
 
Această metodă se foloseşte de fizica nucleară şi fizica corpului solid: un material cristalin îngropat şi ferit de lumina soarelui acumulează energia radiaţiilor ionizante de la izotopii radioactivi, precum uraniu, toriu şi potasiu din sol sau sedimente. Dacă materialul respectiv este expus la lumină, energia este eliberată. Cheia acestei metode constă în a măsura această energie în condiţii controlate de laborator. 
 
În prezent, Alida este conferentiar la Facultatea de Ştiinţe şi Ingineria Mediului şi cercetător ştiinţific de gradul I la Institutul de Cercetări Experimentale Interdisciplinare în Bio-Nano-Ştiinţe UBB. 
 
Tot în perioada doctoratului, cercetătoarea a făcut o descoperire importantă pentru domeniul datării prin luminescenţă, metodă pe care a aprofundat-o de-a lungul anilor. 
 
„Am descoperit că aplicând metoda prin două proceduri considerate la nivel internaţional echivalente, se obţin rezultate diferite, deşi logic toată lumea se aştepta să se obţină acelaşi rezultat. Mi-am concentrat atenţia pe descoperirea cauzelor acestei observaţii şi pe rezolvarea problemei în ultimii 5 ani, de când am terminat doctoratul”, explică tânăra cercetătoare. 
 

Alida, alături de colegii de laborator (Foto: Arhivă personală Alida)
 
În paralel, Alida şi-a dorit foarte mult să îşi dezvolte şi „locul de muncă” şi anume laboratorul pe care l-a pus pe picioare. Deşi acesta este unic în ţară, cercetătoarea îşi dorea echipamente mai multe, care să-l facă echivalent cu alte laboratoare din Europa de Vest. Aşa se face că Alida s-a căutat o linie de finanţare care să o sprijine în continuarea cercetării, dar şi în dezvoltarea laboratorului. 
 

Alida a concurat cu 3000 de cercetători din întreaga Europa 

 
A intrat într-una dintre cele mai acerbe competiţii, organizate de Consiliul European de Cercetare, la care participă în jur de 3000 de cercetători din întreaga Europa anual, doar pe linia de finanţare pe care a aplicat Alida. În ultimii 9 ani de când Consiliul European de Cercetare oferă astfel de finanţări, niciun alt cercetator din Romania nu a reuşit să obţină bani europeni pentru excelenţa în cercetare, în domeniul ştiinţelor experimentale, care prin definiţie necesită o infrastructură de cercetare complexă.
 
 Proiectul „INTERTRAP” al Alidei, care se va desfăşura pe o perioadă de 5 ani, a fost finanţat cu nu mai puţin de un milion şi jumătate de euro. Practic, acesta are în vedere dezvoltarea unei noi tehnici de datare cu acurateţe a perioadelor glaciare şi de încălzire globală, de-a lungul unei perioade ce începe acum 2,5 milioane de ani şi se termină în prezent. 
 
„Pentru România este o dovadă că se poate face cercetare la cel mai înalt nivel şi în universităţile noastre. Pe de altă parte, un om nu poate schimba lumea în 5 ani, însă acest proiect este foarte important pentru comunitatea din acest domeniu al datării prin luminescenţă şi promite multe”, spune Alida. 
 
Cercetătoarea estimează că primele rezultate vor fi obţinute abia după aproximativ trei ani, acestea urmând să le vină în ajutor arheologilor, geologilor, paleclimatologilor şi să le ofere răspunsuri la întrebările care-i macină. 
 
„Există aplicaţii în toate ştiinţele pământului.  Ca exemplu, noi mai lucrăm cu nişte colegi de la Bucureşti, pe care-i ajutăm să vadă cum a evoluat Delta, pentru a vedea cum va evolua aceasta în viitor. Şi ei se sprijină puternic pe datările absolute. De asemenea, sunt colegi care vor să afle rutele de migraţie ale oamenilor, cum au ajuns aceştia în Europa, şi aici este nevoie de datare. Practic noi îi servim pe toţi aceşti colegi din diverse domenii”, mai spune cercetătoarea. 
 
Laboratorul pe care l-a pus pe picioare fizicianul deja colaborează cu cercetători din străinătate, din ţări precum Danemarca sau chiar de la una dintre cele mai importante universităţi din lume, Cambridge. Cel mai probabil vor urma colaborări şi cu un laborator din Germania şi cu altul din Spania. 
 

Ce stă la baza succesului Alidei Timar-Gabor?

Tânăra cercetătoare spune că în ultimii ani a avut sentimentul că se află pe un drum bun, însă acest lucru nu era posibil fără mari eforturi şi dedicaţie. Deşi mulţi cercetători aleg să îşi continue munca în afara ţării, Alida spune că se poate şi aici, chiar dacă poate efortul este mai mare. 
 
„Mereu am spus-o şi o susţin de câte ori am ocazia: naţionalitatea nu este un handicap. Dacă tu, ca cercetător, respecţi rigorile internaţionale, naţionalitatea nu are cum să fie un handicap. Avem resurse mai limitate decât ne-am dori şi de multe ori trebuie să facem un efort mai mare ca să ajungem la un anumit rezultat, dar cu eforturi şi dedicaţie poţi să reuşeşti şi în România”, susţine cercetătoarea.
 

Vă mai recomandăm:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările