IT-istul care a pus la punct primul sistem de operare românesc: ar putea înlocui Windows, la un preţ mult mai mic
0
Ştefan Brânduşă (25 de ani), din Bistriţa-Năsăud, este creatorul primului sistem de operare românesc. Tânărul susţine că produsul său este mai sigur şi mai accesibil decât celebrul Windows şi, adoptat la nivel de administraţie locală, ar duce la economii de milioane de euro.
Specialiştii din zona IT din întreaga ţară şi de peste hotare sunt încă de anul trecut cu ochii pe un proiect dezvoltat de un tânăr de doar 25 de ani. Este vorba despre primul sistem de operare românesc, bazat pe Linux, pus la punct de Ştefan Brânduşă, un tânăr din Năsăud.
Programatorul a căpătat fascinaţia pentru Linux încă de când era în gimnaziu. Întrucât la şcoală se miza doar pe Windows, Ştefan a descoperit tainele Linuxului de unul singur, experimentând împreună cu prietenii apropiaţi. Cum jocurile copilăriei au fost înlocuite de statul în faţa calculatorului, Ştefan a continuat să se specializeze de unul singur şi în perioada liceului. În 2010, la terminarea acestuia, deşi ar fi fost firesc să se îndrepte spre Facultatea de Informatică, Ştefan a optat pentru cursurile Topografiei din cadrul Universităţii Tehnice din
Cluj-Napoca.
„Eu am ales să merg pe două pasiuni personale. Una este topografia, iar cealaltă este IT-ul. Deoarece deja ştiam programarea şi eram bun în IT, am mers pe partea de topografie. E o garanţie pentru viitor: în caz că IT-ul cade, va exista mereu o opţiune în plus“, explică Ştefan, cu pragmatism, alegerea făcută.
RECRUTAT DE HP
Încă din timpul facultăţii, Ştefan a fost recrutat de faimoasa corporaţie Hewlett-Packard (HP), unde lucrează ca administrator de servere, developer şi programator. Munca şi studiile nu l-au împiedicat să se dedice creării unui sistem de operare unic în România.
„Am început în 2010-2011 să scriu schiţele, singur. Pe parcursul dezvoltării, mi s-au alăturat şi alţi oameni din domeniu. Momentan, suntem trei oameni care dezvoltă constant sistemele de operare: eu, un om din Dobrogea, iar altul din Galaţi“, precizează Ştefan.
Iniţial a fost un singur sistem de operare, iar ulterior s-au desprins două: Kogaion, dedicat utilizatorului de rând, şi Argent, orientat către servere, cloud management, data centers, securitate informatică. Dacă Kogaion poate să înlocuiască cu succes sistemul Windows, fiind chiar mai simplu de utilizat decât acesta, Argent este dedicat administraţiei publice, fie că este vorba despre zona fiscală, de servicii, informaţii sau chiar armată.
INSPIRAŢIA NUMELOR
Chiar şi când a ales numele sistemelor de operare, Ştefan a gândit „româneşte“. „Kogaion“ este inspirat din numele muntelui sacru al Dacilor, în timp ce „Argent“, derivat din latină, ne trimite cu gândul la argint, simbolul de bază al serverelor: impenetrabil, stabil, performant.
„Nici nu ştiu cum să explic de unde am interesul acesta pentru dezvoltare şi muncă. Cred că de la părinţi. Încă de mic am avut pasiunea pentru ceva care să merite. Ideea de programare a venit practic dintr-o identificarea a nevoilor societăţii româneşti, dar şi a celorlalte din lume în această zonă“, explică năsăudeanul.
Tatăl lui Ştefan este contabil de mai bine de 35 de ani, iar mama sa are şi ea 30 de ani în contabilitate. Aceasta, care a fost şi subinginer topograf, i-a insuflat pasiunea pentru topografie. Ştefan spune că părinţii îl susţin, însă au pentru el un singur sfat: să nu se grăbească şi să calculeze înainte de a face orice pas.
Printre avantajele aduse de sistemele de operare dezvoltate de el se numără lipsa viruşilor, securitate în plus şi susţinerea tehnică în limba română. Securitatea este garantată de faptul că viruşii încă nu pot să interpreteze un sistem nou de operare.
Ştefan Brânduşă a lansat produsul anul trecut, la Cluj (Foto: Arhivă Personală)
Din 2010 şi până anul trecut, când a fost lansat oficial, munca lui Ştefan şi a IT-iştilor care l-au ajutat de-a lungul timpului a fost constantă. Spune că şi-a permis sporadic câte o pauză de maximum două săptămâni.
„Am fost nevoiţi să refacem constant, să adăugăm cât se poate de mult, să refacem, să restructurăm“, cam aşa s-a desfăşurat munca întreprinsă de Ştefan. Acesta recunoaşte că în primii ani de proiect petrecea şi câte cinci-şase ore pe zi muncind la acest proiect. Momentan, spune că are nevoie doar de o oră zilnic, deşi sistemele de operare sunt dezvoltate în permanenţă, chiar şi acum.
„Proiectul a fost primit cu foarte mult entuziasm. Lansasem veşti că lucrăm la un astfel de sistem de operare, iar IT-iştii şi cei care voiau să scape de Linux au fost nerăbdători. Per ansamblu, am fost priviţi cu ochi buni“, spune tânărul IT-ist.
Potrivit statisticilor, în fiecare zi 50 de persoane descarcă programele asociate celor două sisteme de operare. Corporaţiile obişnuiesc să aştepte cel puţin doi ani, până la maturizarea acestor tipuri de proiecte până să le adopte, unele instituţii publice deja şi-au arătat interesul. Este vorba despre un liceu din Galaţi, locul de unde provine Ionel Busuioc, unul dintre dezvoltatorii care muncesc alături de Ştefan. Momentan, în acest liceu sunt în faza de testare ambele sisteme. Reprezentanţii instituţiei de învăţământ spun că au aflat despre primul sistem de operare românesc din ziare.
PREŢUL SISTEMULUI DE OPERARE
Echipa lui Ştefan a fost contactată şi de reprezentanţii Bibliotecii Naţionale, care au spus că şi-ar dori să implementeze Argent în administraţie şi Kogaion la nivel de utilizator şi consumator de carte.
„Momentan, Kogaion va rămâne gratuit, dar Argent va avea şi o versiune plătită pe viitor, noi aşa plănuim. În cinci ani, să zicem, Argentul l-aş vedea în administraţia publică, la toate nivelele. Ar reprezenta o economie de peste 5 milioane de euro, bani daţi degeaba de instituţii doar pentru licenţele Windows, care încă nu a rezolvat problema viruşilor. În Argent văd un succes internaţional. Suntem priviţi de către comunităţile de dezvoltatori ca un proiect cu potenţial enorm“, mai spune năsăudeanul.
Se încarcă comentariile...
