ISTORIE: Arheologii reiau săpăturile în necropola celtică de la Fântânele

Complexul Muzeal Judeţean a alocat 16.000 de lei pentru reluarea săpăturilor arheologice la Piatra Fântânele. În necropola celtică de la Fântânele s-au descoperit 29 de morminte bogate în relicve umane (schelete sau urne cu cenuşă funerară), bijuterii, vase ceramice şi oase de animale

Ştiri pe aceeaşi temă

Arheologii de la Muzeul Grăniceresc din Năsăud îşi fac de-acum planuri pentru săpăturile pe care au de gând să le înceapă în luna iulie. Ca şi în alţi ani, lucrările vor fi coordonate de cercetătorul Lucian Vaida, totodată şi directorul muzeului. El speră să descopere alte morminte şi vestigii inedite pe dealurile de la Fântânele. Deşi s-au găsit în zonă morminte de celţi, nu s-a identificat locul unde ar fi putut locui aceştia. „Dacă nu l-am descoperit, nu înseamnă că nu există. Aşezarea există, trebuie doar să o găsim. În plus, necropola a fost datată între sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al II-lea înainte de Hristos. Noi nu am dat peste morminte care datează de la sfârşitul secolului al III-lea înainte de Hristos. Este o verigă-lipsă. Sperăm să nu mai fie la finalul săpăturilor din acest an", explică coordonatorul şantierului arheologic, Lucian Vaida. Din echipa sa nu vor lipsi arheologi de la muzeele din judeţ, doctoranzi şi, ca anul trecut, liceeni din Bistriţa, pasionaţi de studiul trecutului. Cu toţii îşi vor stabili „cartierul general" în localitatea Fântânele, din comuna Matei, situată în partea de câmpie a Bistriţei-Năsăud, înspre judeţul Mureş.

Îşi incinerau morţii

În urma cercetărilor, începute acum 11 ani, arheologii au ajuns la concluzia că locuitorii celţi din zona Fântânele obişnuiau să-şi incinereze morţii. „Campania din 2008 a adus şi primul complex de incineraţie în urnă. Este o descoperire importantă întrucât până acum au existat serioase rezerve privind existenţa unor astfel de morminte în necropolele celtice din nord-estul Transilvaniei. Resturile calcinate ale scheletului uman descoperite au fost depuse într-un castron lucrat la roată, tipic culturii celtice. Peste acel castron s-a aşezat o strachină", explică Vaida.

Cenuşă de războinic

Descoperirea din 2008 vine după o alta, mai timpurie. În 2005, arheologii găseau un mormânt mai aparte. Datorită lucrurilor peste care au dat, l-au atribuit unui războinic. Strămoşii săi l-au îngropat într-o urnă funerară, alături de o sabie cu teacă, un lanţ de sabie, o zăbală, fragmente din scut, o lamă de cuţit, un vârf de săgeată, o foarfecă şi mai multe vase ceramice. „Zăbala, trecută printr-o baie de bronz, este foarte frumos lucrată şi este unicat în întreaga lume celtică", precizează cercetătorul.  

Oase de animale

În cele mai multe dintre morminte au fost găsite oase de animale provenite de la ofranda alimentară pe care celţii obişnuiau să o pună în morminte. Oasele provin de la animale domestice. Specia preferată era porcul, de la care se depuneau părţi din cap, extremităţi ale membrelor sau coaste. S-au mai descoperit oase de vită şi de păsări de curte.



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: