Istoria unui oraş, „rescrisă“ prin harta cimitirului. Ce poveşti fascinante ascund saşii morţi la Bistriţa acum sute de ani
0
Aflată la pensie încă din anii `90, o bistriţeancă a „rescris” istoria oraşului Bistriţa într-un mod exotic. Femeia a făcut o hartă a cimitirului din centrul oraşului, unde au fost înmormântate toate marile personalităţi ale Bistriţei. Mormintele spun adevărate poveşti despre cei care se odihnesc acolo.
Margareta Moldovan este o fostă profesoară de rusă şi germană trecută bine de 70 de ani, care îşi petrece bătrâneţea printre fotografii, marea sa dragoste. După 30 de ani de predat, imediat după Revoluţie s-a pensionat şi s-a dedicat fotografiei.
Bistriţeanca îşi aminteşte că are un aparat în mână încă din facultate. A început timid să „documenteze” fotografic Bistriţa, concentrându-se pe centrul vechi. În ultimii 25 de ani, femeia a reuşit să organizeze peste 20 de expoziţii de fotografie.
Tot după Revoluţie a început munca la un proiect cel puţin inedit. A făcut o hartă a cimitirului evanghelic din centrul oraşului. Acesta conţine poziţionarea mormintelor unor personalităţi, care au marcat într-un fel sau altul istoria Bistriţei.
De asemenea, harta cimitirului întocmită de bistriţeancă după o documentare prealabilă destul de serioasă, conţine şi ocupaţia personalităţilor Bistriţei, dar şi perioada în care au trăit.
Cum a început acest proiect nebunesc?
„Nebunia cu cimitirul a pornit de la o expoziţie de pictură pe care am văzut-o înainte de `90. Erau picturi care reprezentau locuri şi clădiri din burgurile săseşti din Transilvania. Am luat la pas oraşul în încercarea de a vedea cum arătau acum locurile care au inspirat-o pe artistă. Mergând din casă în casă am aflat lucruri nesperate, care m-au împins să caut şi mormântul celor care au locuit acolo”, povesteşte Margareta Moldovan cum a început totul.
Femeia a lucrat foarte mult la proiectul său inedit, făcând zeci de drumuri în cimitir, unde identifica pietrele de morminte ale marilor personalităţi şi le nota cu minuţiozitate poziţia în harta cimitirului.
Deşi ştie pe de rost poveştile celor mai importante personaje din cimitir, femeia încă nu s-a apucat să aştearnă pe hârtie aceste comori. Se pare că nici autorităţile locale nu s-au arătat interesate de ineditele poveşti pe care le ascund pietrele de mormânt.
Amplasamentul pietrelor funerare, dar şi detaliile de pe acestea spun lucruri importante şi inedite despre cei care se odihnesc acolo, scoate în evidenţă Margareta Moldovan.
De exemplu, oamenii de vază ai oraşului se odihnesc în centrul cimitirului. Cele mai vechi morminte datează din 1700-1800 şi încă se păstrează destul de bine, asta pentru că saşii au apelat la piatră pentru a se asigura că mormintele lor vor rezista în timp.
„Nu există mormânt de om important fără ornamentaţie. Toate sunt din piatră, pentru a rezista în timp cât mai mult timp, iar ornamentele sunt sculptate, la fel şi detalii despre personaj. Acolo vedem perioada în care a trăit, dar şi ocupaţia. Fiecare şi-a făcut mormântul după posibilităţi şi după rang”, explică Margareta Moldovan.
Aceasta spune că în ultimii ani a observat că vin urmaşii saşilor din Austria şi Germania, care au părăsit pământul natal înainte de Revoluţie, şi renovează pietrele strămoşilor lor.
„Aveau un alt cult al morţilor. Pe fiecare mormânt scria meseria fiecăruia, breasla din care făceau parte. Ţineau foarte mult la meseria lor şi se identificau cu ea, din acest motiv o treceau până şi pe piatra funerară”, completează fosta profesoară.
Textoris şi Karl Zanchen, printre cele mai interesante personaje din cimitir
Printre personajele care au impresionat-o pe Margareta Moldovan s-a numărat Textoris, un om de afaceri care a trăit în Bistriţa în anii 1800. Se pare că la fundaţia casei sale, care încă este în picioare, fiind una dintre cele mai impozante din centrul istoric, s-au folosit bucăţi din zidul cetăţii, dărâmate în 1863. Piatra de mormânt a lui Textoris este plină de iederă şi impozantă, cum era şi casa în care trăia.
Karl Zanchen, ultimul primar sas al Bistriţei, este un alt personaj care se odihneşte în cimitirul evanghelic. Acesta a păstrat emblema de pe vechea poartă a oraşului şi şi-a pus vechea stemă chiar şi pe piatra funerară. Despre Karl Zanchen se mai ştie că l-a ajutat cu adăpost pe Matei Eminescu, fratele poetului naţional.
În cimitirul din inima Bistriţei se odihneşte şi Contele Wold Baudissin Zinzendorf, singurul ofiţer care şi-a pierdut viaţa în lupta de la Crainimăt, singura dusă în apropierea Bistriţei în timpul Revoluţiei din 1848 – 1849. Deşi nu a avut nicio legătură cu Bistriţa, acesta se odihneşte în cimitirul din oraş, având în vedere faptul că a murit în apropiere. Acesta provenea dintr-o familie nobilă germană.
Se încarcă comentariile...
