FOTO/VIDEO Rugăciuni la modă printre romi: manelele creştine

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Victor Ciurcă susţine o „predică muzicală” în biserica baptistă din Sărata FOTO: Bianca Sara
Victor Ciurcă susţine o „predică muzicală” în biserica baptistă din Sărata FOTO: Bianca Sara

Tot mai mulţi pastori neoprotestanţi din comunităţile de romi au început să abordeze o nouă metodă de a atrage credincioşii: în loc de muzică bisericească, în casele de rugăciune se cântă manele cu teme religioase.


Iulius Cozac are 41 de ani şi este croitor. Bistriţeanul are, însă, şi o îndeletnicire mai puţin obinşuită. El este cunoscut în mai toate comunităţile de neoprotestanţi datorită talentului său muzical. De zece ani, de când s-a pocăit, cântă împreună cu soţia sa în bisericile neoprotestante şi promovează, alături de „clasicele“ melodii religioase, un gen apreciat de romii săi: maneaua creştină. 

„Am abordat muzica lăutărească creştină sau stil manea pentru a atrage unele persoane să urmărească acest gen de muzică, să înţeleagă şi oamenii că Dumnezeu există cu adevărat indiferent de genul muzical, că este manea sau lăutărească, operă sau muzică uşoară“, spune Iulius.  


Cântările care schimbă vieţi

Cântăreţul se adresează populaţiei rome, care digeră acest gen şi este astfel încurajată să frecventeze bisericile neoprotestante. Bărbatul mai afirmă, cu tărie, că predicile sale muzicale au avut efect şi au determinat mulţi romi să-şi schimbe vieţile şi să se îndrepte spre Dumnezeu.

 „Sunt împotriva manelelor şi împotriva muzicii lăutăreşti. Nu-mi place de Guţă, de Adrian Minune şi de alţii. Eu nu ascult, mi-e scârbă de cântările lor, de cuvintele care se află în melodiile lor. Ei cântă de lucruri contradictorii cu cuvântul lui Dumnezeu, îi îndeamnă pe oameni la curvie, hoţie, lăcomie şi oamenii acceptă astfel de cântări, nu se gândesc că viaţa lor trece aşa de repede şi vor răspunde în faţa lui Dumnezeu şi de cântările pe care le-au ascultat“, adaugă Iulius Cozac.


Bistriţeanul este conştient de faptul că există mulţi credincioşi care contestă acest gen muzical, chiar dacă temele abordate sunt religioase şi spune că încearcă să împace pe toată lumea care vine la biserică, chiar dacă este nevoit de multe ori să schimbe „stilul“.

La mare căutare pe Youtube


La curent cu tehnologia şi noutăţile în materie de reţele de socializare şi Internet, de câţiva ani buni, Iulius Cozac îşi împărtăşeşte piesele pe Youtube, unde a reuşit să uploadeze în trei ani nu mai puţin de 100 de videoclipuri şi piese. Acestea, la rândul lor, au adunat 150.000 de vizualizări şi mii de comentarii. Cel mai popular videoclip are peste 16.000 de vizualizări şi înfăţişează o predică muzicală filmată în 2011, într-o biserică neoprotestantă din comuna Lechinţa, care are o comunitate importantă de romi.


Întrebat de ce ţine cont atunci când compune o manea, Iulius precizează: „Ca teme sunt în general numai creştine, în niciun caz necreştine. Sunt cântări de întoarcere la pocăinţă, de ascultare de cuvântul Domnului, de întărire a sufletului, sunt cântări de bucurie pentru suflet“. Bistriţeanul mai spune că sunt mulţi romi care abordează acest gen, unii având şansa să cânte chiar şi în bisericile neoprotestante de peste hotare. Acest lucru este confirmat şi de multitudinea de videoclipuri care acaparează Youtube-ul.


Oficial, prima manea religioasă a fost lansată de Florin Salam, în 2011, în Germania. Piesa, care este cântată atât în ţigăneşte cât şi în româneşte, se numeşte „Nara dara“ („Nu te teme“). Aceasta a fost înregistrată tot în Germania şi era prezentată, în 2011, la lansare, ca fiind o adevărată premieră pentru lumea manelelor din România.

O metodă de atragere a credincioşilor

Gavril Ţărmure, muzicolog şi director al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, spune spune că maneaua religioasă este o invenţie kitsch, care nu are nicio treabă cu muzica religioasă.

„Muzica religioasă are un anumit caracter, nişte rigori, se cântă într-o anumită manieră. Nu poate să o cânte oricine, oricând. De când au apărut, cultele neoprotestante nu au prea ţinut cont de nimic, au făcut cum au dorit. Să ai pretenţia că aduci un imn de slavă Domnului printr-o manea mi se pare incredibil“, a precizat Gavril Ţărmure.


Muzicologul mai spune că acest nou stil de muzică care are pretenţia că este bisericească este doar o altă metodă folosită de liderii protestanţi pentru a-şi atrage adepţi. „La origine, manelele au texte vulgare, sunt directe şi au devenit credibile. Din păcate, este ceva care e fezabil, există, se susţine şi se şi transformă. Nu poţi să te faci că nu există!“, a concluzionat Gavril Ţărmure.


Pastorii din bisericile neoprotestante recunosc că este o metodă destul de bună pentru a-i atrage la biserică pe romi. Victor Ciurcă, fost lăutar şi pastor din 2007 în localitatea bistriţeană Sărata, spune că are o relaţie foarte strânsă cu cântăreţii de manele creştine şi că acest stil este mai apropiat de sufletul romilor, fiind un element important în păstrarea identităţii lor.

Biblia nu interzice manelele

„Este o muzică ce înalţă sufletul, bineînţeles că nu se face abuz de asemenea cântări. Sunt binevenite, sunt primite şi de minoritari şi de majoritari. Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, nu interzice aşa ceva. Fiecare cântare prin versurile sale se adresează Domnului Iisus Hristos. Este mai ritmată, atât, doar le place şi românilor“, a explicat Victor Ciurcă.


Acesta mai spune că, în toate bisericile neoprotestante din ţară unde sunt majoritari romii, se cântă acest gen. Ba mai mult, la conferinţa naţională  din luna aprilie care a reunit liderii spirituali ai bisericilor neoprotestante cu majoritari romi din toată ţara s-a cântat doar muzică lăutărească cu teme religioase. Fostul lăutar precizează că şi străinii care vin în vizită apreciază acest stil la fel de mult ca şi romii, americanii care au vizitat ultima dată biserica baptistă din Sărata arătându-se încântaţi de ritmurile „exotice“.


Pe de altă parte, Ioan Bodor, pastor într-o biserică neoprotestantă din Bistriţa, spune că fiecare ascultă ce muzică vrea, dar este intolerant când vine vorba de asemenea manifestări în lăcaşul său de cult. „Nu văd practica asta cu ochi buni. În biserică nu se cântă genul acesta de muzică. La mine în biserică, nu aş fi de acord să fie cântat. Dacă este prea lumească, îndeamnă oamenii să se îndepărteze de Dumnezeu. Genul acesta nu ni se pare că te apropie de Dumnezeu“, a explicat Ioan Bodor.

Iulius Cozac, interpretând o manea creştină
 

Bistriţa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite