FOTO: Romii bistriţeni s-au modernizat, spun „NU” turnuleţelor

FOTO: Romii bistriţeni s-au modernizat, spun „NU” turnuleţelor

Cele mai multe vile construite de romi au zeci de camere, materialele utilizate fiind şi ele dintre cele mai costisitoare FOTO: Adevărul/ Bianca Sara

Pe domni îi vezi cu pălăriile mari şi pantalonii largi, iar pe doamne cu cosiţele împletite, salbele de aur şi fustele colorate în piaţă, în centre comerciale şi chiar în maşini de lux. Romii din Bistriţa-Năsăud nu sunt discreţi ca şi prezenţă nici ei şi nici locuinţele lor, în care au investit sume considerabile.

Ştiri pe aceeaşi temă


Cu siguranţă opulenţa caracterizează casele romilor din Bistriţa-Năsăud. Deşi ne-am fi aşteptat ca locuinţele lor să aducă cu nişte palate cu turnuleţe, majoritatea romilor „s-au modernizat”, cum le place să spună şi au optat pentru case imense, însă făcute după recomandarea arhitectului.


Mărimea este cu siguranţă unul dintre aspectele importante în construirea unei vile. Cu cât este mai mare şi are materiale mai scumpe, cu atât mesajul transmis este cel corect: aici stă o familie cu o stare materială cel puţin bună.


Castelele cu turnuleţe sunt considerate „demodate” de către romii bistriţeni care, umblaţi prin toată Europa, parcă ezită să apeleze la stilul arhitectural care i-a făcut cunoscuţi chiar şi în alte ţări. Nu se renunţă la decoraţiunile complicate, cu multe detalii, în special la porţi, balcoale, balustradă, însă turnurile abia le mai vezi, fiind prezente doar pe la casele construite cu ceva ani în urmă.


În judeţul Bistriţa-Năsăud sunt aproximativ 15.000 de ţigani, peste 4000 trăind doar în municipiul Bistriţa. Cu toate acestea municipiul Bistriţa nu are niciun palat, romii bogaţi alegând periferia oraşului  sau chiar mediul rural pentru construirea vilelor cu zeci de camere. Contactul cu populaţia majoritară, neromă se vede şi la locuinţe, care de multe ori nu sugerează că stăpânii ar aparţine etniei rome.

Din ce şi-au făcut romii aceste vile impunătoare?

Ei bine, majoritatea nu promovează tradiţiile şi obiceiurile ţigăneşti aşa cum ne-am fi aşteptat, ci şi-au făcut averile peste hotare. Cu un capital financiar deloc de neglijat s-au întors în ţară, unde l-au investit în maşini, dar mai ales în vile.

Cei care nu şi-au lăsat ţara pentru bunăstarea din Franţa, Germania sau Italia şi-au construit averile cu ajutorul comerţului cu cai sau alte animale. De asemenea, printre ocupaţiile romilor bogaţi bistriţeni se numără şi comercializarea bijuteriilor din aur sau a hainelor din piele.


Ceaunul sau burnalele ţigăneşti muncite cu migală de romi abia mai sunt de găsit în judeţ, preşedintele Partidei Romilor, Neia Lăcătuş având în plan dezvoltarea unui program prin care să-i încurajeze pe etnici să se reîntoarcă la tradiţiile şi obiceiurile specifice.

 

Construcția multor palate țigănești a durat ani de zile, aceștia nemaiavând fondurile necesare pentru a le finaliza Foto: Adevărul/ Bianca Sara

Imagini din aceeasi galerie
  • Construcția multor palate țigănești a durat ani de zile, aceștia nemaiavând fondurile necesare pentru a le finaliza Foto: Adevărul/ Bianca Sara
  • Palatele cu turnulețe au fost încet încet înlocuite cu vile imense moderne FOTO: Adevărul/ Bianca Sara 
  • La casele mai vechi încă se pot observa turnulețele care i-au lăsat muți de uimire pe străini FOTO: Adevărul/ Bianca Sara 
  • Cele mai multe vile construite de romi au zeci de camere, materialele utilizate fiind și ele dintre cele mai costisitoare FOTO: Adevărul/ Bianca Sara 
  • Deși inițial s-au investit sume importante în construcții, unele dintre ele încă nu au fost finalizate, începând încet, încet să se degradeze FOTO: Adevărul/Bianca Sara
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările