FOTO Bistriţeanul care a renunţat la tot pentru a se reîntoarce la vechea sa pasiune: bărcile
0Bocani Septimiu Florin are 44 de ani şi a renunţat la toate afacerile pentru a se dedica unei mai vechi pasiuni: navigatul, pe care vrea să-l transforme într-o sursă de venit tocmai în inima Transilvaniei, departe de mare. Bistriţeanul a învăţat tot ce ştie tocmai pe Bricul Mircea şi pe Steaua Nordului, unde l-a şi prins Revoluţia.
Pe Bocani Septimiu Florin l-am găsit la Colibiţa, un loc superb dintre munţi numit „marea de la munte”. Era pe barca sa cu pânze şi motor, cea mai mică şi simplă variantă de iaht. Vorbeşte cu o pasiune de nedescris despre bărci, explicând fiecare manevră pe care o face.
Tot ce ştie a învăţat chiar în timpul Revoluţiei pe Bricul Mircea şi pe Steaua Nordului. A ajuns pe Steaua Nordului imediat după ce a terminat Liceul de Marină din Giurgiu, în 1989, înainte cu 3-4 luni de Revoluţie. Acolo a ajuns îndrumat fiind de părinţii săi, marinarii numărându-se printre puţinii români care aveau ocazia să iasă din ţară în perioada comunistă.
„Era foarte greu să ajungi acolo (n.r. Steaua Dunării). Era doar pentru străini, acolo erau numai nemţi. Era o navă cu piscină şi cu 120 de camere. Pleca de la Giurgiu, urca până la Passau, Germania şi se întorcea în Deltă. Pentru mine a fost o provocare, după liceu să ajungi direct pe o navă de pasageri. Eram marinar stagiar, muncă de jos, dar măcar era o navă care merita spălată”, spune Florin.
Imediat după Revoluţie i-a venit ordinul de încorporare în armată, fiind selectat pentru o altă minunăţie: nava emblemă a României, Bricul Mircea. Spune că selectarea sa pentru Bricul Mircea a fost un noroc de nerefuzat, în ciuda faptului că nu i-a fost uşor deloc.
Una dintre bărcile bistriţeanului FOTO: Bianca Sara
„Ni s-a spus clar, cine rămâne aici iese om, aici nu se stă, se munceşte. Să munceşti înseamnă să stai în genunchi şi să freci cu nisip puntea de mahon, de la culoarea gri să o scoţi la culoarea roşu. Era o muncă de nedescris”, completează bistriţeanul.
A avut ocazia să vadă Marea Mediterană şi chiar şi Sevastopolul la bordul bricului Mircea. Acolo a învăţat şi să navigheze, dar şi să restaureze bărcile.
Florin vorbeşte şi despre obiceiurile marinarilor. Potrivit acestuia celebrul rom chiar este servit la masa de prânz, câte 50 de grame în fiecare zi. Acesta îi ajută pe marinari şi să prindă curaj de exemplu să se urce pe sfori la 44 de metri înălţime.
După ce a terminat armata s-a reîntors la Bistriţa şi s-a apucat de afaceri. A încercat cu tot ce se poate, de la comercializat diferse obiecte aduse din Turcia până la agricultură, comerţ cu amănuntul şi chiar şi fier vechi.
Ultima firmă din zona fierului vechi pe care o administra a închis-o de curând, asta pentru că vrea să se reîntoarcă la pasiunea sa de suflet: navigatul, pe care vrea să îl transforme în business.
În urmă cu 7 ani şi-a cumpărat un teren la Colibiţa unde şi-a construit o cabană. Bărcile au venit firesc, a început cu o iolă şi mai multe winsurfuri, o altă nebunie care i-a atras atenţia şi l-a cucerit definitiv.
În prezent deţine două veliere şi mai vrea să cumpere una pe care să le închirieze şi cu care să facă contra cost plimbări pe lacul Colibiţa. De asemenea, îşi propune să dea şi lecţii de winsurf.
În colecţia bistriţeanului se regăseşte şi acest waterbird, o altă nebunie care l-a cucerit definitiv FOTO: Bianca Sara
Fiecare dintre bărcile care i-au trecut prin mâini are povestea sa. Toate sunt cumpărate de la nemţi şi restaurate chiar de către bistriţean. Dă pe o barcă în jur de 2000 de euro şi mai petrece mai bine de jumătate de an să o recondiţioneze.
„Pe bricul Mircea asta am învăţat, să restaurez diferse piese. Toate materialele de pe bărci se învechesc, dar poţi să le faci ca şi noi. Muncă foarte multă, migăloasă, şlefuire multă. Am căutat lucruri aproape abandonate acolo şi le-am dat valoare aici. În general tot ce am cumpărat, am cumpărat de la oameni bătrâni care ajunseseră la vârsta la care nu mai puteau trage pânzele”, precizează Florin.
Privelişte de pe barca lui Florin FOTO: Bianca Sara
Vă mai recomandăm:
Adrian Chiruţă a ajuns la numai 30 de ani să conducă un business cu o cifră de afaceri de aproape 1,5 milioane de lei, găzduind pe servere proprii site-uri ale unor mari companii şi instituţii publice din România.
Are doar 25 de ani, iar de doi ani deţine, împreună cu un alt tânăr, propria companie în Statele Unite. IMedicare, softul creat de năsăudeanul Flaviu Sîmihăian deja este utilizat de 1000 de farmacii americane.
Se încarcă comentariile...
