FOTO Afaceri ca la mama acasă: cum fac bani sătencele din România cu un brand de milioane, „Povila de Bârgău”
0
Asociaţia A.F.I. ProFamilia a găsit o metodă inedită şi productivă de a ajuta femeile din mediul rural să facă afaceri. Cu ajutorul fondurilor europene, dar şi a unor reţete vechi de sute de ani ale locului, acestea oferă o şansă în plus la independenţă financiară femeilor de pe Valea Bârgăului.
De mai mulţi ani, asociaţia A.F.I. ProFamilia sprijină femeile defavorizate. Pe cele bătute de soţi sau concubini le sprijină să îşi facă curaj şi să-şi lase căminul conjugal, iar pe cele fără prea multă educaţie şi cu o situaţie materială precară le încurajează să-şi crească veniturile şi independenţa financiară.
De trei ani Adriana Tăut, una dintre promotoarele acestui proiect se chinuie să pună pe picioare un punct de lucru în Prundu Bârgăului. Ce are aşa deosebit acest punct de lucru? Ei bine, face un magiun, ca la bunica acasă. Şi nu doar magiun, aici au luat naştere şi bulionul cu busuioc sau tarhon, siropurile şi dulceţurile de fructe de pădure, toate naturale, fără pic de chimicale.
De curând, unul dintre cele mai „autentice” produse întâlnite pe Valea Bârgăului a primit atestat de produs tradiţional. Este vorba despre „Povila de Bârgău”, care se produce de sute de ani în satele de pe Valea Bârgăului.
„Căldarea se pune afară, pe foc, pe un cuptor făcut în pământ şi se lasă acolo până fierbe bine, de se desprind sâmburii. Se pune apoi de se răceşte zeama şi căldarea se umple din nou. Când avem atâta zeamă de se umple căldarea, o strecurăm printr-un ciur sau sită rară de drod (n.r. sârmă), ca să rămână sâmburii şi cojile; zeama curată se pune în căldare şi i se dă foc, iar un om tot mestecă în căldare, ca să nu se prindă coaja pe fundul ceaunului şi să se afume, c-apoi n-are niciun gust. Când zeama a scăzut bine şi e groasă ca laptele cel acru de oi, căldarea se dă la o parte, se lasă de se răceşte şi povirla se pune ori în budeieşe, ori în oale sau gavanoase,” ne învaţă o veche carte de bucate.
În urma procesatului, dintr-un kilogram de fructe rămâne cam 200 de grame de magiun dens ca o pastă. Un borcănaş de „Povilă de Bârgău” de 200 de grame se poate găsi la 12 lei. Într-o zi se vor putea fabrica cam 100 de borcane de magiun, din 100 de kilograme de prune bistriţene, acestea fiind cele care dau gustul special povilei.
Dacă până acum asociaţia a arătat „Povila de Bârgău” alături de celelalte bunătăţi „bio” doar pe la târguri, din această toamnă aceasta va fi fabricată la Prundu Bârgăului, de către femeile simple de la ţară.
În cadrul acestui proiect, derulat cu ajutorul fondurilor europene, asociaţia A.F.I. ProFamilia a ajutat 34 de femei de la ţară să se autosusţină financiar. Unele şi-au deschis mici afaceri, transformându-şi casele părinteşti în pensiuni agroturistice, altele şi-au făcut ateliere meşteşugăreşti, iar altele vor lucra la făbricuţa dintre munţi care produce unul dintre cele mai bune magiunuri din prune bistriţene.
„Femeile pe lângă faptul că reuşesc să completeze veniturile familiei, se simt importante, utile societăţii, iar acesta este mare lucru,” precizează Adriana Tăut.
Până în prezent, numărul de produse pe care l-a gândit şi creat asociaţia a ajuns la 10, Adriana Tăut gândindu-se să-şi mai încerce norocul la Ministerul Agriculturii şi cu „pita cu cartofi” sau „oloiul din sâmburi de bostan”, asta după ce reprezentanţii ministerului i-au cerut să nu se oprească aici şi să nu umble niciodată la calitatea produselor.
Produsele cu care se mândreşte asociaţia au fost prezentate deocamdată doar la târguri
Adriana Tăut, care vorbeşte despre aceste produse ca despre copiii săi, recunoaşte că acestea s-au născut după câteva încercări, primele chiar nereuşite, întrucât nu ştia mare lucru despre cum se prepară magiunurile, mai ales după metode tradiţionale.
Cu toate acestea, „Povila de Bâgău” nu este cel mai căutat produs al asociaţiei, ci dulceaţa de fructe de pădure, asta şi pentru că acestea sunt mai greu de găsit şi nu aşa de la îndemână pentru gospodine. Potrivit Adrianei Tăut, până acum cel mai bine s-a vândut dulceaţa de zmeură.
În curând produsele asociaţiei vor putea fi găsite în magazinele de produse naturale din Bistriţa-Năsăud, Cluj, Bucureşti sau Timişoara, visul Adrianei Tăut fiind exportul produselor româneşti.
Una dintre cele mai bine vândute dulceţuri este cea de zmeură
Momentan se lucrează la eticheta produselor, care, în curând va fi îmbogăţită şi cu o mică istorioară a acestor preparate.
Paradoxal este faptul că aceste produse deşi vor fi preparate de către femei simple de la ţară sunt adresate doamnelor de carieră, mult prea ocupate să mai facă dulceţuri sau să pună murături, care totuşi vor să îşi mai răsfeţe papilele gustative cu gustul care să le aducă aminte de copilărie şi de bucătăria bunicii.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
