Efectele dezastrelor naturale acum câteva secole. Ardelenii erau nevoiţi să mănânce ciori şi pisici pentru a supravieţui

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cronicile adunate de un istoric bistriţean arată cum inundaţiile, de exemplu, se soldau mai mereu cu pierderi de vieţi omeneşti în anii 1600 şi 1700.

Ploile abundente, alunecările de teren şi seceta erau fenomene foarte des întâlnite şi acum câteva sute de ani.

Dacă în zilele noastre autorităţile par de multe ori depăşite de astfel de evenimente, acum 300-400 de ani acestea erau şi mai greu de gestionat, soldându-se, nu de puţine ori, cu victime omeneşti.

Dovadă a acestui lucru stau şi cronicile din anii 1600-1700, adunate de istoricul bistriţean Virgil Şotropa, pe care le şi publică în revista „Arhiva Someşană“, apărută în anul 1925. 

„1641 – Patru zile neîntrerupt a curs o ploaie torenţială, cauzând mari pagube în întreg Ardealul. 

Bistriţa a suferit greu. Mai mulţi călători dinspre Rodna s-au nefericit. Dumitrenilor li s-au înecat multe vite. (...) Comisarii principelui transilvan trimişi în munţi spre a stabili cu moldovenii limitele sunt nevoiţi să se întoarcă până vor mai scădea apele. Doi rodneni care duceau cerealele s-au înecat cu cai cu tot în Someş”, consemnează Virgil Şotropa. 

Populaţia, nevoită să se alimenteze cu ciori şi fructe de pădure

Dacă în zilele noastre populaţia nu moare de foame atunci când vremea neprietenoasă distruge culturile, în 1600 şi 1700 lipsa recoltelor duce la foamete, iar preţurile la cereale explodează. 

„1719 – În întreaga ţară e mare scumpete şi foamete. Grâul, ovăzul şi fânul abia se pot cumpăra cu galbeni. Domneşte seceta completă. Mulţi oameni se hrănesc cu măciniş de coceni şi ulei, cu boabe de măceş şi mănâncă chiar şi ciori, coţofene, pisici şi carnea vitelor pierite”, mai spune Virgil Şotropa.

Efectele distructive ale secetei şi inundaţiilor care au distrus culturile determină autorităţile imperiale să interzică obiectele luxoase, precum ghetele din piele şi stofele din străinătate. 

„Lăţindu-se prea mult luxul, se interzice oamenilor de rând să poarte ciobote şi ghete de piele, pălării gătite din stofe engleze, haine căptuşite şi împodobite cu blăni de vulpte, jder, vidră şi nasturi de argint”, este una dintre măsurile luate de către autorităţile imperiale în anul 1722. 

Vă mai recomandăm:

Cum erau pedepsiţi transilvănenii care fugeau în Vechiul Regat. Istoria unei perioade dramatice pentru Ardeal

10 curiozităţi despre grănicerii năsăudeni care au fost la un pas să-l omoare pe Napoleon Bonaparte şi să schimbe istoria mondială

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite