Cum vrea un primar să-i atragă pe orăşeni să se mute într-o zonă mirifică. E satul eroului din „Pădurea spânzuraţilor“

Cum vrea un primar să-i atragă pe orăşeni să se mute într-o zonă mirifică. E satul eroului din „Pădurea spânzuraţilor“

Satul Parva                                                                                     FOTO: Ioan Strugari

Situată la poale de munte şi la 24 de kilometri de oraşul Năsăud, localitatea Parva este ultima aşezare înainte de a ajunge în Parcul Naţional Munţii Rodnei, fiind o zonă ideală pentru dezvoltarea unor proiecte agroturistice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primarul comunei Parva (judeţul Bistriţa-Năsăud) a anunţat că vrea să transforme o păşune alpină, situată la 1.300 de metri altitudine în Munţii Rodnei, într-o zonă de dezvoltare agroturistică. În acest sens, oferă loturi de aproximativ 500 de metri pătraţi celor care vor să-şi construiască o casă sau o agropensiune acolo.

Satul Parva este situat la 24 de kilometri distanţă de oraşul Năsăud şi la 120 de kilometri de Cluj-Napoca, pe valea Rebrei, la poalele munţilor. De aici pleacă mai multe trasee turistice către diferite zone montane, fiind locul prin care se pătrunde şi în parcul naţional Munţii Rodnei, putându-se ajunge în drumeţie chiar şi în zona Borşa, judeţul Maramureş.

„Noi vrem să atragem câţi mai mulţi străini în zonă, orăşeni în special. Le vom da acest pământ în concesiune pe foarte mulţi ani. Acum, drumul este unul forestier, dar lucrăm la asfaltarea lui astfel încât să fie accesibil oricărui tip de autovehicul. În funcţie de numărul de cereri pe care-l vom primi de la doritori, vom putea discuta şi de electrificarea zonei deoarece trebuie să facem împreună cu cei de la Electrica un calcul cost-beneficiu”, declară Ioan Strugari, primarul comunei Parva.

Zona „Comarnici”, cea unde primăria poate oferi până la 200 de loturi de teren în concesiune, conform unei hotărâri luate de Consiliul Local, este situată la aproximativ 7 kilometri de satul Parva, fiind un loc cu o privelişte deosebită spre dealurile din împrejurimi şi spre sat, dar şi cu un potenţial turistic pe măsură.



Comarnici se află la doar 2 kilometri de intrarea în Parcul Naţional Munţii Rodnei, la 5 kilometri de staţiunea Sângeorz Băi şi la 4 kilometri de Peştera Tăuşoare, care se întinde pe o lungime de 20 de kilometri, pe diferenţă de nivel de 413,5 metri, diferenţă rezultată în urma măsurării prin telemetria laser efectuată în 2004 de Federaţia Română de Speologie. Peştera va fi deschisă, parţial, şi vizitatorilor. Aşadar, spune primarul, este o zonă ideală pentru dezvoltarea turismului, pentru realizarea unor drumeţii sau pentru petrecerea timpului liber în natură, la aer curat.

În plus, Valea Rebrei, apa ce străbate localitatea în drumul ei către revărsarea în Someşul Mare, este ideală pentru rafting, mai ales primăvara când se topeşte zăpada de pe versanţi, apa având un grad de dificultate 3.


Nu există niciun teren liber în sat
 

Ioan Strugari explică de la ce a plecat această ideea a loturilor oferite în concesiune celor care doresc să se mute la munte. „Avem o mare problemă: nu există posibilitatea să se mute cineva la noi în localitate. Nimeni nu vinde, nimeni nu cumpără. Este o localitate închisă. Dacă se vinde o casă în sat, o cumpără tot cineva din sat la preţuri foarte mari. Un ar de pământ (100 mp) a ajuns chiar la 12.000 de euro.”



Fiind întrebat de oamenii din afara comunei cum ar putea să se mute în zonă, să-şi construiască mici cabane de weekend, primarul a dezvoltat această idee agreată şi de consilierii locali.

Concret, primăria va trece din teren agricol în teren intravilan aproximativ 10-15 hectare de păşune alpină. Urmează apoi lotizarea care va ţine cont de topografia locului. Astfel vor fi loturi de 400 sau 500 de metri pătraţi unde se vor putea ridica aceste construcţii. Terenurile vor rămâne în continuare comunei Parva, ele fiind doar concesionate gratuit pe termen lung celor care construiesc.

„Construcţiile vor fi cu parter şi mansardă, toate vor avea aparent lemnul la exterior, dar nu-i vom obliga să le facă neapărat din lemn. Fiecare proprietar se va gândi la fose septice, iar apă este în zonă de la mai multe izvoare naturale. Apa a fost dusă la analize de laborator”, mai spune Ioan Strugari.



                     Ioan Strugari, primarul comunei Parva - arhivă personală

 

Patria lui Apostol Bologa

Comuna Parva, situată la poalele Munţilor Rodnei, a devenit celebră odată cu apariţia romanului „Pădurea Spânzuraţilor” a lui Liviu Rebreanu, personajul principal – Apostol Bologa – fiind originar din Parva.

Numele localităţii a fost dat după o vizită în zona Năsăudului (24 de kilometri depărtare) a Împăratului Iosif al II-lea (1765-1790), născut în Casa de Habsburg-Lothringen, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Ungariei şi Boemiei (fiul Mariei Tereza) care i-a salutat pe localnici în limba latină: „Salve parvae nepos Romuli” (în traducere: „Vă salut mici nepoţi ai Romei”). Astfel, patru sate din zonă au primit numele: Salva, Parva, Nepos şi Romuli.

La biserica din sat au slujit doi nepoţi (Vasile şi George) ai poetului George Coşbuc, localitatea fiind des vizitată de acesta.

Pe aceeaşi temă:

Românca implicată în salvarea bolnavilor de COVID-19 din SUA. „Folosim inteligenţa artificială pentru a şti de cât oxigen are nevoie un pacient“

Performanţă unică pentru România: Lipiţanul Hergheliei Beclean, campion mondial




 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: