Cum au tratat românii refugiaţii în cel de-Al Doilea Război Mondial. Copii îmbăiaţi zilnic şi adulţi hrăniţi de militari

Publicat: 24.10.2017 04:05

Ultima actualizare: 05.08.2022 03:19

În prag de război mondial, când Cehoslovacia era dezmembrată, mii de cehi s-au refugiat în ţara noastră, de unde mai apoi au plecat spre alte destinaţii. Potrivit ziarelor vremii, românii s-au comportat exemplar, oferindu-le hrană şi un pat călduros.

În 1939, Cehoslovacia era pur şi simplu dezmembrată. Cu acordul tacit al guvernului român, atât autorităţile cehe, cât şi un număr însemnat de locuitori s-au refugiat în România, tranzitând ţara noastră.

Doar în Bistriţa-Năsăud au fost găzduiţi câteva zile mai bine de 1.250 de persoane. Numărul mare de persoane care trebuiau găzduite, hrănite şi în unele cazuri îngrijite a ridicat mari probleme de logistică în Bistriţa-Năsăud.

„Primul transport de 977 de persoane, compus din 441 bărbaţi, 288 femei şi 258 de copii a sosit în ziua de 18 martie. Acest transport a fost dus cu autocamioane la edificiul Direcţiunii Silvice. În acest local au fost puse 697 de persoane, restul de 280 au fost duşi la fostul Spital Militar. În această zi toţi refugiaţii au primit hrană caldă şi din partea Crucii Roşii, ceai din abundenţă. În ziua de 19 martie a sosit al doilea transport cu 287 de refugiaţi, compus din 279 de bărbaţi, patru femei şi 4 copii”, se arată într-un schimb de scrisori, făcut public de istoricul Adrian Onofreiu, în Revista Bistriţei din 2005.

În martie 1939, prefectul judeţului Năsăud îi cere comandantului garnizoanei Bistriţa să pună la dispoziţia primăriei localul spitalului militar pentru cazarea refugiaţilor cehi:

„Din ordinul Excelenţei Sale Domnului Rezident Regal al Ţinutului Someş-Cluj, localul spitalului militar este destinat a fi ocupat de refugiaţii cehi ce în seara de 18 martie au sosit în gara Bistriţa. Vă rugăm binevoiţi a dispune ca imediat acest local să fie pus la dispoziţia Primărieii Bistriţa. De asemenea, vă rugăm dispuneţi ca eventualele deteriorări la cuptoarele de încălzit să fie reparate pentru a putea fi utilizate încă de azi”.

Regimentul militar din Bistriţa se angaja ca oamenii să aibă şi mâncare, aceasta fiind preparată chiar acolo. Crucea Roşie s-a angajat să îi îngrijească pe cei care aveau nevoie şi să îmbăieze şi să imbrace copiii cehi.

„Pentru ziua de azi masa s-a pregătit de regiment şi a fost servită chiar în curtea cazărmii. La masă s-a folosit vesela recruţilor regimentului”, se arată într-un raport.

Populaţia a donat alimente şi îmbrăcăminte şi a găzduit copii cehi

La un pas de război, nici populaţia din România nu a rămas indiferentă donând alimente şi îmbrăcăminte, în special copiilor cehi.

Crucea Rosie s-a aprovizionat cu veselă şi tacâmuri, alimente, dar şi ghete, medicamente şi săpun. Cheltuielile au fost suportate de stat, prin primăriile localităţilor unde ajungeau refugiaţii.

„În localul unde au fost găzduiţi refugiaţii familişti a funcţionat şi o infirmerie cu 10 paturi a Societăţii Crucea Roşie Bistriţa, dând ajutoare la peste 125 de persoane; la această infirmerie au făcut zilnic băi copiii refugiaţilor, iar o parte din aceşti copii au fost luaţi de doamnele de comitet şi îngrijiţi acasă la dumnealor”.

Autorităţile locale au adunat toate paturile pe care le-au putut găsi în judeţ, confecţionând câteva sute şi din paie, pentru a asigura condiţii decente pentru refugiaţi.

„În fiecare clădire în permanenţă a acţionat o echipa de muncitori pentru a menţine în stare de funcţionare apa şi closetele, aceea ce numai cu mare greutate s-a putut executa, cu toate că pentru bărbaţi s-a construit latrina de campanie. Neavând bucătării încăpătoare şi fiind viscol a trebuit să se construiască asupra cazanelor unde se fierbea hrana nişte acoperişuri”, se mai arată în raportările autorităţilor judeţene.