Cum ne suflăm nasul corect. Sinuzita şi otita, printre pericolele care ne pasc dacă nu respectăm sfaturile medicilor

Medicii atrag atenţia că dacă nu ne suflăm nasul corect riscăm să facem sinuzită sau otită FOTO: zumi.md

Un lucru atât de banal precum suflatul nasului ne poate aduce probleme serioase, dacă nu este efectuat cum trebuie. Specialiştii ORL spun că, dacă nu ne suflăm nasul corect, riscăm o sinuzită şi chiar şi o otită, fiind mai predispuşi copiii la astfel de probleme.

Deşi este un lucru pe care suntem nevoiţi să îl facem mai ales atunci când sănătatea ne este pusă la încercare de o răceală, multe persoane nu îşi suflă nasul corect, iar acest lucru ne este confirmat şi de specialiştii ORL care nu de puţine ori se bat de complicaţii apărute în urma procedurilor incorecte.

Potrivit specialistului ORL Adrian Demian, nările se suflă pe rând. Se ţine gura deschisă, se ţine o nară închisă şi se suflă uşor cealaltă nară. Procedura se repetă şi în cazul celeilalte nări. Suflarea nasului cu gura închisă, suflarea ambelor nări în acelaşi timp şi suflatul nasului cu putere ne fac mai mult rău decât bine, existând posibilitatea să ducă la mai multe neplăceri. Printre acestea se numără apariţia otitei, a sinuzitei sau chiar agravarea unei sinuzite deja existente, asta din cauza presiunii din cavitatea nazală, care este de şapte ori mai mare decât dacă tuşeşti sau strănuţi.

„Este mai periculos în cazul celor care deja au sinuzită sau în cazul copiilor. E foarte important ca nasul copiilor să fie desfundat şi să fie desfundat în mod corect”, precizează medicul Adrian Demian. Acesta recomandă pentru desfundarea nasului atunci când suntem răciţi şi picăturile, care însă nu trebuie să se folosească mai mult de şapte zile consecutive.

„Problema este că dacă sunt folosite mai mult de şapte zile nasul se obişnuieşte cu aceste picături şi nu mai au efect, iar în timp, persoana în cauză ajunge să nu mai poată respira fără aceste picături şi are nevoie de cantităţi tot mai mari”, completează medicul.

Recomandate sunt şi şerveţelele de hârtie în detrimentul clasicei bastise, asta pentru că batista poate să acumuleze şi să păstreze diverse bacterii. Şerveţelele de hârtie sunt aruncate după utilizare, eliminându-se astfel încă un pericol pentru sănătate.

Vă mai recomandăm:

Cum ne omoară inima zahărul, uleiul, margarina şi carnea. Colesterolul „rău” şi „moartea albă” cresc riscul de infarct chiar şi la tineri - explicaţiile medicilor

Cât de sănătoasă este, de fapt, terapia cu apă pe stomacul gol? Medicii demontează toate miturile legate de consumul apei

Cum păcălim oboseala. Top zece metode sănătoase care ne energizează instant