Cum arată şi cât costă casele pasive ridicate de un român în Luxemburg. Costurile de întreţinere - cu 90% mai mici
0
Gabriel Şomodean, un constructor din Bistriţa, face carieră la Luxemburg. Acesta lucrează la ridicarea de case pasive, pe care le asamblează cu o echipă de patru oameni în doar patru luni. Avantajul construcţiilor este că au costuri de întreţinere cu 90% mai mici decât cele clasice.
În 2016, Gabriel Şomodean, un constructor din Bistriţa, şi-a dat testul carierei sale. Un dezvoltator luxemburghez i-a cerut să facă o casă pasivă din lemn. Bistriţeanul s-a documentat foarte bine înainte, studiind alte proiecte similare prezentate în mediul virtual, dar şi realizate în ţara noastră, şi a reuşit să facă prima sa casă pasivă.
Trecerea cu brio a testulului i-a adus o „comandă” de alte 6 case pasive, situate tot în Luxemburg, la care lucrează deja de câteva luni bune alături de echipa sa formată din 4 oameni.
Practic, bistriţeanul are nevoie de 4 luni pentru a monta plăcile prefabricate în România pentru 6 case. Acestea au 3 nivele, fiind complet funcţionale inclusiv beciul şi podul.
Provocarea este cu atât mai mare, cu cât bistriţeanul trebuie să reducă costurile de întreţinere cu 90%. O astfel de casă consumă doar 10% din cât consumă o casă normală din BCA sau cărămidă.
„Am stat mult pe Internet şi m-am documentat şi am scos-o la capăt. Aceasta este practic penultima generaţii de construcţii. O casă pasivă consumă cam 10% din energia pe care o consumă o casă normală. Este o casă foarte, foarte bine izolată, care consumă foarte puţină energie. Asta e ideea. Se folosesc tâmplării, ferestre şi uşi, de ultimă generaţie care sunt şi ele foarte bune izolatoare. Materialele izolatoare trebuie să conţină un coeficient tehnic. Se fac nişte teste ca să vadă cât de etanşă e casa respectivă”, precizează Gabriel Şomodean.
Cu ce este înlocuit banalul polistiren
Casele pasive se folosesc tehnici şi materiale revoluţionare, menite să izoleze foarte bine şi să permită pereţilor şi să respire. Printre materialele folosite se numără o celuloză specială, fabricată din hârtie tocată, cu care se injectează pereţii pentru o izolare perfectă.
Pereţii sunt practic plăci din lemn, care vin umplute cu aceste materiale izolatoare. Unul dintre materialele „interzise” la casele pasive este polistirenul, care nu doar că nu mai este considerat un bun izolator, ci face ravagii şi în caz de incendiu. Sistemul de care se foloseşte bistriţeanul se numeşte „timber-frame” şi este practic sistemul american de construcţie:
„Se face o structură din lemn din montanţi, care mai apoi se umple cu diferite materiale termo-izolatoare, după care se plachează cu alte diferite materiale. Finisajele se pot face tot din lemn sau se pot folosi cele clasice şi să rămână doar structura de rezistenţă din lemn. Casele se execută foarte repede. O casă de locuit de 150-200 de mp are un termen de execuţie de două luni. În două luni de zile te poţi muta în ea. Fundaţia nu mai necesită nici ea atâtea betoane şi armaturi, pentru că structura e mai uşoară. Avantajele sunt numeroase”, mai spune Gabriel Şomodean.
Printre avantaje se numără şi faptul că peretele reuşeşte să respire, spre deosebire de cazul polistirenului. Astfel, se elimină şi neplăceri precum mucegaiul şi igrasia, iar aerul din casă este mereu proaspăt.
Luxemburghezii dau sute de mii de euro pe casele pasive
Acesta spune că străinii nu se joacă cu ideea de casă pasivă şi fac teste serioase odată ce clădirea este sus. Şi când vine vorba despre instalaţii străinii nu mai folosesc banalele centrale termice, ci pompe speciale.
O casă clasică din lemn este cu 25% mai ieftină decât una din cărămidă, cu aceleaşi finisaje. Când vine vorba despre o casă pasivă, unde apar materiale de ultimă generaţie pentru a asigura eficienţă energetică maxima preţul poate să urce simţitor.
Luxemburghezii ajung să dea 600.000-700.000 de euro pe o astfel de casă pasivă. Asta şi pentru că terenul este foarte scump în Luxemburg şi reprezintă o parte importantă din preţ.
Casele din Luxemburg sunt „made in România”
Deşi pare greu de crezut, casele pe care bistriţeanul le ridică în Luxemburg sunt „made in România”. Asta pentru că plăcile sunt prefabricate în România, într-o făbricuţă din satul Anieş, iar acolo sunt doar montate. La fel se întâmplă şi cu scările, dar şi cu ferestrele sau uşile.
Practic, Gabriel Şomodean a început munca la aceste case în luna ianuare a acestui an, când a început să pregătească plăcile din lemn în făbricuţa sa din Bistriţa-Năsăud. Montarea a început-o în urmă cu doar 2 luni, sperând ca peste 2 luni oamenii să poată să-şi preia casele.
Inclusiv scările sunt făcute în România, iar în Luxemburg sunt doar montate
Vă mai recomandăm:
FOTO Ce poţi face cu 30.000 de euro? O casă din lut, paie, nisip şi apă cu acoperiş din iarbă
FOTO Un olar şi-a construit cu mâinile lui un castel ca-n basme
Se încarcă comentariile...
