Cum a ajuns producătorul de videoclipuri Matei Pleşa de la hip hop la un documentar care preamăreşte meşteşugul
0
Weekendul acesta la Bistriţa a fost prezentat cel mai nou proiect al lui Matei Pleşa, un tânăr din Cluj-Napoca, cunoscut în special pentru videoclipurile realizate, unele dintre ele fiind vizualizate de peste 13 milioane de ori. Proiectul pe care tânărul îl pregăteşte de mai bine de un an preamăreşte meşteşugul, prezentând poveştile mai multor meşteşugari care reuşesc să se întreţină din pasiunea lor.
Matei Pleşa are 24 de ani este din Cluj-Napoca şi de patru ani realizează videoclipuri pentru artişti cunoscuţi din România. A început cu un videoclip despre biciclişti, care a ajuns foarte apreciat printre pasionaţi. A continuat cu un videoclip realizat pentru trupa de rap Specii şi mai apoi cu videoclipul piesei „Sophie” a lui Maximilian, care a adunat peste 13 milioane de vizualizări pe Youtube. În ultimii 4 ani, Matei a realizat în jur de 15 videoclipuri.
În tot acest timp a fost autodidact şi a învăţat din mers tot ce s-a putut din domeniul fotografiei şi filmului. Trecerea la film a venit natural, iar în urmă cu un an i-a venit ideea să realizeze un documentar despre meşteşugari. A fost rezultatul întâlnirii cu lutierul Janos Markus Barbarossa, care a şi devenit unul dintre personajele principale din documentarul tânărului.
„Vreau să se schimbe nişte mentalităţi şi să nu se piardă nişte meşteşuguri. E povestea unor oameni care reuşeşc să se întreţină din pasiunea lor şi merită promovaţi ”, precizează Matei, care a prezentat documentarul la Bistriţa, în cadrul Basm Festival.
Proiectul include un documentar cu povestea a 5 meşteşugari din Transilvania, precum şi un set de fotografii, realizate în timpul creaţiei. Nu mai puţin de 8 luni a durat realizarea acestui documentar.
În ciuda faptului că a primit oferte de finanţare, pentru ca proiectul să fie dezvoltat, Matei nu ia în calcul această posibilitate, spune el, pentru a păstra autenticitatea acestuia, totuşi vorbim despre unele dintre cele mai autentice ocupaţii din România.
Întrebat cum reuşte să găsească aceste personaje, Matei spune că de regulă meşteşugarii dau de el. Îl ajută totuşi paginile lor de facebook, dar şi diferitele reportaje care-i au în centru din mass-media.
Povestea care deschide documentarul lui Matei este cea a lutierului Janos Markus Barbarossa, personajul care l-a şi împins spre acţiune şi spre materializarea acestui proiect. Acesta este unul dintre puţinii şi cei mai cunoscuţi lutieri din România.
„Greutăţi am avut mai ales financiare, la început, până ce am putut aduna sculele potrivite.(...) M-am ghidat după un lucru destul de simplu: dacă încerc să fac ceva, să încerc să-l fac bine. Tot ce fac încerc să fac cu pasiune, cam atât pot să spun, fiindcă dacă mă plictiseşte, ce rost să-i mai văd?”, spune lutierul cunoscut sub numele de „Barbarossa”.
Povestea lutierului este completată de cea a lingurarului timişorean Mark Tudose. Tânărul ţine neapărat să ducă mai departe meşteşugul sculptării lemnului, pe care l-a „furat” de la bunicul său. A început în anul 2000, iar acum reuşeşte să trăiască din „lingurile cu poveşti”, cum le numeşte.
„Oamenii în viaţă caută nişte lucruri esenţiale, caută noroc, dragoste, înţelepciune, putere, drept care, am început să fac linguri cu poveşti. Practic puneam o poveste în tot ceea ce făceam(...) Orice lucru din lumea asta care nu are o poveste este neterminat, incomplet”, precizează Mark Tudose în documentar.
De asemenea, documentarul surprinde şi povestea potcovarului Mihai Ardelean, dar şi a pantofarului Ioan Mureşan. Matei Pleşa nu vrea să se oprească aici, intenţionând să dezvolte proiectul şi să promoveze în cadrul acestuia mai mulţi meşteşugari.
Vă mai recomandăm:
Asociaţia A.F.I. ProFamilia a găsit o metodă inedită şi productivă de a ajuta femeile din mediul rural să facă afaceri. Cu ajutorul fondurilor europene, dar şi a unor reţete vechi de sute de ani ale locului, acestea oferă o şansă în plus la independenţă financiară femeilor de pe Valea Bârgăului.
Bistriţeanul Ionică Scridon se foloseşte de povestea bunicului său, Ilie Galben, primul bistriţean care a avut un cazan de ţuică pe Valea Someşului Mare, pentru a-şi promova licoarea, care deja a ajuns în mai toate ţările din Europa.
FOTO Cum s-au transformat ştergarele şi năframele din Bistriţa-Năsăud într-o colecţie pret-a-porter
Sâmbătă seara, mai multe doamne şi domnişoare din Bistriţa-Năsăud au purtat cu mândrie bucăţi de ştergare, năframe sau păretare. Acestea au primit un touch modern şi au fost aplicate pe pantofi, rochii, sacouri, paltoane sau gentuţe compunând colecţia pret-a-porter denumită generic „Drag de Bistriţa”.
Se încarcă comentariile...
