Clădire simbol, neterminată după 27 de ani

Ceea ce trebuia să fie una dintre cele mai frumoase şi impunătoare case de cultură din ţară a ajuns azi o monstruozitate de beton, fără geamuri şi cu scheletul metalic la suprafaţă. Vândută de CNSLR Frăţia mai multor proprietari, unii au finalizat porţiunea lor, iar alţii nu au făcut nimic în cei peste zece ani de când au cumpărat-o.

Clădirea uriaşă din parcul Mihai Eminescu, cea care ar fi trebuit să fie Casa de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa, a ajuns din lipsă de fonduri să fie vândută unor societăţi private şi apoi a rămas la atitudinea lor ce să facă şi ce să nu facă acolo. Adolf Bloos, preşedintele CNSLR Frăţia, proprietarii clădirii povesteşte despre istoria zbuciumată a clădirii. „Trebuia să aibă în jur de 8000 de metri păstraţi, o sală de spectacole cu 800 de locuri, un amfiteatru pentru spectacole în aer liber şi mai multe săli de cursuri şi repetiţii. Construcţia a început în 1984, iar în '90 au fost sistate lucrările. Între 1992 şi 1993 s-a mai lucrat puţin, dar  s-au întrerupt iar lucrările până în 1995 când am mai făcut o încercare. Atunci aveam nevoie de 21 de miliarde de lei pentru a o finaliza", explică Bloos. Acesta a făcut mai multe propuneri Primăriei pentru parteneriate, dar a fost refuzat, astfel că a început să vândă imobilul către mai mulţi proprietari privaţi. „Nu mai ştiu suma totală, dar am luat în jur de 300 de dolari pe metrul păstrat şi am vândut undeva la 7500 de mp de clădire", îşi aminteşte sindicalistul.

Într-o perioadă în care Bistriţa este pe punctul de a rămâne fără cinematograf şi nu deţine o sală de spectacole potrivită, clădirea este lăsată aproape în paragină, mai ales partea din spate care aparţine omului de afaceri Gelu Drăgan. Acesta spune că are planuri cu acea clădire dar momentan nu are bani de investit acolo. „Am avut mai multe proiecte şi eram pe punctul de a le pune în aplicare când a venit criza şi a trebuit să le amânăm. Acum aşteptăm să îşi revină puţin piaţa pentru a începe lucrările acolo", explică omul de afaceri bistriţean.

Primăria ar vrea casă de cultură în Mihai Eminescu

Primăria municipiului spune că nu are pârgiile necesare pentru a-i obliga pr proprietario să facă ceva acolo. „Clădirea nu pune în pericol siguranţa populaţiei pentru a interveni pe legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, iar regulilor locale de bună gospodrire nu se aplică fiind vorba de o clădire în construcţie. Noi am trimis mai multe adrese proprietarilor să ia măsuri, dar nu putem aplica sancţiuni în acest caz, fiind vorba doar de partea estetică. Mai ales că nu se află în zona de protecţie istorică a oraşului", explică arhitectul şef al Bistriţei, Monica Pop. Reperzentantul Primăriei recunoaşte că ar fi o idee bună revenirea la funcţia iniţială a acelui spaţiu. „Aş propune acolo un spaţiu pentu cultură, aşa cum a fost proiectat iniţial, dar este destul de dificil acest lucru pentru că ar trebui un singur proprietar în vederea realizării unui proiect", adaugă Monica Pop.