Ce mâncau românii acum câteva secole. Nobilii erau singurii care-şi permiteau să se spele pe dinţi şi să doarmă după masă
0
Obiceiurile alimentare ale românilor par să se fi schimbat destul de mult în ultimele sute de ani. Acum câteva secole, alimentaţia se diferenţia destul de mult de la o pătură socială la alta. În 1800, de exemplu, singurii care-şi permiteau să se spele pe dinţi după fiecare masă erau nobilii.
Transilvania a reprezentat o fascinaţie pentru călătorii străini care ajungeau în acest ţinut în urmă cu sute de ani, cum a rămas şi pentru contemporani. Acum câteva sute de ani, notele de călătorie erau oarecum obligatorii.
Acestea, de cele mai multe ori, ajungeau să fie publicate, sub forma unor cărţi, transformându-se în adevărate monografii ale românilor. Petre Din adună notele de călătorie ale străinilor care vizează viaţa privată a românilor, într-un articol publicat în Revista Bistriţei.
Constatările călătorilor români reprezintă o radiografie interesantă inclusiv a obiceiurilor alimentare ale ardelenilor.
Astfel, în 1779, savantul italian Domenico Setini, care a luat la pas Transilvania, precizează faptul că românii mănâncă mămăligă, însă acest preparat diferă în funcţie de masa pe care este aşezată.
Mămăliga Kuda ajungea pe masa ţăranilor şi era consumată în loc de pâine, iar mămăliga boierească era fiartă în unt.
Usturoiul şi ceapa nelipsite din mâncărurile româneşti
Francesco Griselini, un alt italian care vizitează ţinuturile româneşti, intră mai în detaliu şi descrie inclusiv condimentele folosite la mâncăruri:
„Mâncărurile românilor obişnuite sunt foarte simple şi se compun mai ales din plante: ele sunt condimentate cu mult usturoi şi ceapă, dar cu puţină sare. Salata şi prăjiturile se gătesc cu untură de porc, iar în zilele de post, cu ulei de in”, precizează acesta.
Călătorul mai notează faptul că deşi românii cresc găini, curcani, raţe şi gâşte, le gătesc rar, doar la sărbători importante. Chiar şi cei mai săraci reuşesc să pună un purcel pe masă de Crăciun şi un miel şi plăcinte de Paşti, mai notează italianul.
Când vine vorba despre nobili, cumpătarea nu exista. Mesele erau stropite din belşug cu băuturi alcoolice, iar numărul preparatelor era absolut ridicol.
Cum se spălau pe dinţi nobilii
Del Chiaro observă alte obiceiuri alimentare interesante, de data aceasta doar în cazul nobililor. Potrivit acestuia, în 1819, nobilii îşi curăţau dinţii de trei ori pe zi, după masă, cu o coajă de pâine arsă şi mărunţită. Cu „pulberea” rezultată îşi frecau dinţii.
Un alt obicei după masă observat de Del Chiaro este somnul. Călătorul crede că acesta se datorează vinurilor servite din belşug la masă. Somnul exagerat era specific nobilimii, cei mai săraci dintre români permiţându-şi să doarmă maxim 7 ore şi asta în timpul nopţii.
Se încarcă comentariile...
