Castelul conţilor Teleki de la Posmuş este revendicat în baza unui act din 1875

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dumitru Dumbrăvan din Şieuţ revendică castelul aproape dărâmat şi 11 de hectare de păşuni şi fânaţe în baza unui act original întocmit în anul 1875. Averea conţilor Teleki  a fost amanetată românului Petre Diniosie Câmpan contra a 100 de florini aur de contesa Ivona Teleki.

Castelul Teleki din satul Posmuş, comuna Şieu, datează din secolul al XVIII -lea şi este un monument istoric de importanţă naţională. Castelul a aparţinut familiei nobiliare Teleki, dar nu a fost revendicat de urmaşii conţilor. Castelul de la Posmuş se întinde pe circa 11 hectare şi a funcţionat, în timpul lui Nicolae Ceauşescu, ca sediu al Întreprinderii Agricole de Stat (IAS). În anul 1999, terenurile aferente castelului Posmuş precum şi parcul aferent au fost preluate de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru a fi întreţinute, însă nici până la ora actuală aici nu s-a făcut nimic. Potrivit vicepreşedintelui CJ, Luca Iancu Mihai, pentru reabilitarea castelului de la Posmuş s-a arătat interesată Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, iar în prezent se lucrează la un proiect în acest sens.

Un castel în ruine

Ruinele castelului de la Posmuş, pentru că acolo au rămas doar nişte clădiri aflate în diferite stadii de degradare, sunt revendicate de un localnic. Este vorba de Dumitru Dumbrăvan. În vîrstă de 70 de ani, Dumbrăvan este urmaşul direct al celui căruia, ultima contesă Ivona Teleki, i-a amanetat domeniul  în anul 1875, contra sumei de 100 de florini de aur. Povestea este una cât se poate de interesantă şi ciudată, asta pentru că este vorba de domeniile ce-au aparţinut cândva contelui Eduard Teleki şi care au ajuns la doar cinci ani de la moartea sa în mâinile lui Petre Dionisie Câmpan, străbunicul lui Dumbrăvan, proaspăt întors din Statele Unite ale Americii cu o avere considerabilă.

„Actul doveditor a fost încheiat în data de 1 Decembrie 1875 şi a stat îngropat în pământ într-o lădiţă specială din  anul 1914 şi până în 1948, două războaie mondiale trecând peste ea. Ăsta a fost un mare secret al familiei noastre", spune Dumitru Dumbrăvan. „După ce a venit din America străbunicul meu, la ceva vreme, contesa o rămas singură, no înţelegeţi dumneavoastră cum vine asta, şi străbunicul meu i-a propus să îi acopere datoriile mari pe care le avea doamna contesă în schimbul domeniului şi a castelului care să le pună gaj", povesteşte bătrânul de 70 de ani. Doar actul a mai rămas să dovedească că familia Dumbrăvan din Şieuţ este unica moştenitoare a domeniilor Teleki. Cel puţin asta arată actul de amanetare încheiat pe data de 1 Decembrie 1875.

Documentul a fost legalizat

Demersurile pe care Dumitru Dumbrăvan le-a început să le facă în urmă cu 13 ani pentru a intra în posesia castelului şi a terenului aferent sunt acum susţinute de un influent avocat bistriţean: Nicolae Tiberiu Kozak. El a explicat că în luna decembrie a anului 1995, documentul prin care contesa Ivona Teleki gaja cu domeniile sale împrumutul luat a fost legalizat la un notar public. Este vorba de Maria Drăguţ, cea care la data de 5 decembrie 1995 încheia copia de legalizare cu numărul 582. „Vom iniţia toate demersurile necesare pentru a rezolva această problemă, sigur aşteptând să vedem dacă există moştenitori din partea familiei Teleki, dar trebuie să spun că actul respectiv demonstrează indubitabil că Dumitru an este singurul şi unicul proprietar al domeniilor Teleki din această zonă", susţine Nicolae Tiberiu Kozak.

Tunelul şi contele

Supranumit în sat contele, bătrânul Dumbrăvan ştie foarte multe poveşti despre castel. Astfel, el spune că în beciurile castelului exista o uşă secretă care îţi permitea accesul într-un tunel secret care trecea pe sub sat şi ieşea tocmai la fostul conac al familiei de grofi Banfy, acum sediul şcolii generale. Dumbrăvan ne-a mai arătat stejarul din fostul parc al castelului, vechi de peste 600 de ani.  

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite