Campanie publică antistres la Bistriţa.

Un grup de studenţi clujeni încearcă să smulgă zâmbete trecătorilor cu afişe glumeţe şi mesaje comice.Trecătorii au reacţii diferite la afişele care au împânzit oraşul: unii se amuză, alţii le ignoră, iar cei mai mulţi nu înţeleg despre ce e vorba . Sociologii spun în schimb că e o campanie binevenită şi că bistriţenii ,asemenea tuturor orăşenilor, sunt oameni stresaţi

Bistriţa este împânzită timp de o săptămână cu afişe glumeţe realizate de câţiva studenţi din Bistriţa, Baia-Mare şi Suceava  Cele peste 500 de afişe fac parte dintr-o campanie publică intitulată  "Bistriţa as a playground" care-şi propune să-i amuze, fie şi pentru câteva secunde pe trecătorii stresaţi de problemele cotidiene.  

A început ca temă studenţească

Campania este rodul muncii a trei studenţi de anul 1 de la Facultatea de Administraţie Publică din Cluj şi a început ca o temă de seminar. Curând, provocarea temei i-a prins pe cei trei, mai ales că obstacolele s-au ivit la tot pasul. Cea mai descurajantă a fost reacţia autorităţilor, care i-a ignorat complet: „Am încercat să obţinem aprobări să lipim afişele la Cluj, însă ni s-a transmis de la Primărie că nu e cazul acum, că sunt multe manifestări, că afişierele sunt pline. Am încercat şi în zona băncilor, pornind de la premisa că oamenii care apelează la aceste instituţii au un nivel mare de stres. Nu a fost nimeni de acord, am primit vreo trei mailuri negative, iar vreo 15 nici nu ne-au răspuns.", explică Andreea Szabo, una dintre organizatoarele campaniei. După ce au realizat că la Cluj nimeni nu-i bagă în seamă şi-au încercat norocul şi în Bistriţa, oraşul natal al unuia dintre ei şi un viceprimar le-a dat imediat acceptul. Pot să-şi lase afişele timp de o săptămână pe locurile de afişaj, ba chiar viceprimarul a promis să pună o vorbă bună pentru ei şi la Electrica, pe stâlpi.

Vor să facă un studiu pornind de la reacţii

Deocamdată studenţii se mulţumesc dacă smulg trecătorilor un zâmbet „Oamenii sunt foarte stresaţi şi ne-am gândit că mesajele glumeţe au efect tonic. Nu le-am ales întâmplător , a fost o muncă de echipă, care ne-a luat câteva săptămâni", dezvăluie Lucian Pop, bistriţeanul din echipă.  Iar reacţiile celor care văd afişele sunt dintte cele mai variate: „Da, este o idee bună, oamenii sunt aşa de încrâncenaţi, mai ales cu criza aceasta care nu se mai termină, încât o glumă le mai descreţeşte frunţile. Oricum sunt singurele afişe drăguţe pe care le văd. ", spune Griselda Dragotă, o bistriţeancă de 45 de ani. Dorina Anoiu, femeie de serviciu la o bancă se apropie de afişe cu reţinere. Nu înţelege prea bine glumele cu informaticieni pe care le citeşte, dar crede că ideea e binevenită: „nu e rău să mai râdem din când în când.". Unii nu înţeleg  însă conceptul: „Ar trebui să daţi ceva de baut şi mâncat pe gratis, poate aşa ar mai râde oamenii pe criza asta", crede un pensionar, în timp ce alţii trec pe lângă afişe rostind un „  Nu vreau să fiu deranjată, Nu mă interesează".

Studenţii vor să realizeze inclusiv un  un studiu despre reacţia spontană la mesajul de pe afişe, urmărind reacţiile trecătorilor şi se gândesc la o campanie pe facebook pentru a continua campania.

Orăşenii, oameni stresaţi

Sociologii spun că Bistriţa, în pofida aparenţelor de oraş liniştit, este departe de a fi un spaţiu cu un nivel scăzut de stres de stres: „Bistriţa ar trebui să fie, atât ca aşezare geografică , dar şi ca număr de locuitori, un loc cu un nivel scăzut al stresului. Doar în aparenţă este aşa. Oamenii sunt însă  la fel peste tot, au aşteptări mari, orgolii şi mai mari, au propriile proiecte, mai mult sau mai puţin realiste şi uneori  îşi fac rău unul altuia. Chiar şi faptul că unii nu vor să-şi arunce ochii pe afişe sau nu răspund la întrebări indică un nivel mare de stress, indică în mod paradoxal, nevoia unor asemenea campanii. ", explică sociologul Alexandru Uiuiu. Sociologul crede că asemenea campanii sunt binevenite: Suntem fiecare prinşi în propriul proiect şi trebuie să vină cineva din exterior să ne arate că putem atinge ceea ce ne dorim fără un efort disproporţionat. . Inconştient fiecare dintre noi alimentăm stresul şi conştient nu facem nimic pentru resorbţia lui", crede Uiuiu.