Bistrita: Parc naţional la discreţia braconierilor

Coaliţia ONG Natura 2000 vrea să ceară sistarea finanţărilor comunitare pentru România. Mai multe drumuri construite fără aviz în zonele protejate şi care permit accesul braconierilor  sunt la originea acestui scandal

În urmă cu două zile, Coaliţia ONG Natura 2000, o asociaţie formată din cele mai puternice asociaţii de mediu din România, a lansat o campanie de scrisori împotriva“ ilegalităţilor comise în câteva ariile protejate”, printre care şi Parcul Naţional Munţii Rodnei. Reprezentanţii asociaţiilor ameninţă că dacă nu sunt luate măsuri de redresare, ar putea cere Comisiei Europene să oprească toate fondurile comunitare aprobate pentru România.

Situaţia din judeţul Bistriţa-Năsăud a fost semnalată Coliţiei ONG Natura 2000 de o asociaţie locală de mediu, “EcoRodna”. Potrivit unui reprezentant al Coaliţiei, Erika Stanciu, scrisoarea trimisă de bistriţeni demonstrează că în Parcul Naţional Munţii Rodnei, Primăria Romuli a construit anul trecut un drum de acces de 700 de metri printr-un program Sapard fără a avea aviz de la Administraţia Parcului. În plus în continuarea acestuia a mai fost amenajat ulterior un drum de 12 kilometri, care facilitează accesul braconierilor. “Accesul în zonă este strict interzis, fiind vorba de o rezervaţie ştiinţifică, unde nu se intră decât cu avize speciale”, precizează într-o scrisoare coaliţia de ONG-uri.

Liber la braconat

“Drumul creat până în mijlocul rezervaţiei ştiinţifice are un efect extrem de negativ asupra faunei locale, deoarece facilitează accesul braconierilor la ciopoarele de capre negre din căldarea glaciară Buhăiescu, rangerii Parcului întâlnindu-se de nenumărate ori pe acest drum cu maşini de teren. Administraţia Parcului a încercat să oprească accesul pe acest drum prin săparea unui şanţ, dar în decurs de două săptămâni, accesul a fost redeschis”, susţin într-o altă scrisoare reprezentanţii Asociaţia EcoRodna. Directorul administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, Doina Jauca, care este în acelaşi timp vicepreşedinte la Asociaţia Eco Rodna, confirmă că cele relatate în scrisoare sunt conforme cu realitatea din teren: "Pentru cei 0,7 kilometri realizaţi de Primăria Rodna şi pentru care nu au primit avizul nostru, cei de la Primărie  au primit o amendă de la Garda de Mediu, pentru care se judecă în prezent”, spune Doina Jauca, În schimb marea problemă o ridică o adevărată reţea de drumuri forestiere apărute  prin rezervaţie, care se întind pe teritoriul judeţului Maramureş, şi pe care nu şi le asumă nimeni.  “Credem că drumurile acestea au fost realizate pentru a facilita transportul motorizat în zonă al unor persoane interesate. S-au efectuat măsurători cu GPS, am făcut poze. Am descoperit anul trecut şi un buldozer, care, după măsurători, pare a fi utilajul cu care s-a lucrat. Colaborăm cu Poliţia Maramureş care s-a implicat serios în cercetarea acestui caz", a precizat Doina Jauca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.
De cealaltă parte,  directorul Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud, Ioan Borş spune că, în prezent, se judecă cu Primăria Romuli, care a fost amendată cu o sută de mii de lei: “Acest drum este în zona de tampon a rezervaţiei, nu se află în zona de protecţie integral. Amenda a fost dată pentru că nu au cerut aviz special Parcului Naţional. În schimb celelalte aspecte sesizată intră în competenţa colegilor de la Maramureş”, a mai precizat Borş.