Bistriţa va fi primul oraş din ţară cu cadastru european

Filiala românească a unei firme norvegiene face a doua cadastrare a Bistriţei după cea a austriecilor de acum aproape 150 de ani. Bistriţenii vor fi primii din ţară care vor avea Cărţi Funciare după model european. Lucrările de cadastrare, în care Primăria Bistriţa, iniţiatoarea, a investit 1,1 milioane de lei, au început în 2009 cu fotografierea oraşului din avion şi se vor termina în 2012.

Într-o dimineaţă friguroasă de februarie, doi tineri ingineri, Andrei Vuşcan şi Adrian Leuciuc, trec pe lângă bătrâna Biserică Evanghelică, de a cărei frumuseţe s-au minunat probabil şi topografii austrieci acum un secol şi jumătate veniţi la Bistriţa cu acelaşi scop: cadastrarea oraşului. 

Îmbrăcaţi de iarnă pentru ca frigul să nu le încurce socotelile, tinerii, angajaţi de Blom România, filiala unei firme norvegiene, se urcă într-o maşină alături de un funcţionar al Primăriei, Elena Prisecaru de la compartimentul Cadastru.

Acesta ţine pe genunchi o mapă albastră, voluminoasă, plină de hârtii şi hărţi. Împreună merg în zona străzii Libertăţii, lângă pasarelă, aproape de ieşirea din oraş. I-au anunţat în scris pe oameni de sosirea lor.

Ajunşi, au spus cine sunt şi ce vor. "Prisecaru de la Primărie sunt. Am venit în legătură cu lucrarea de cadastru. Vă rog să-mi arătaţi actele de proprietate pe care le aveţi dumneavoastră", îi spune funcţionarul lui Petru Hanganu, unul dintre bistriţenii vizitaţi.

Casele, "pătrăţele" fotografiate din avion

Prisecaru se uită atent peste documentele aduse şi scoate din mapă o hartă colorată. Îi arată omului unde este proprietatea sa pe acea bucată colorată cu pătrăţele delimitate. "Aceasta este un ortofotoplan, o fotografie făcută din avion, acum doi ani, de firma Blom România", îi explică funcţionarul lui Hangan. Acesta nu înţelege cum, pe acea fotografie, proprietatea sa are 618 metri pătraţi (mp), în timp ce în actele sale sunt 625 mp.

Elena Prisecaru arată ortofotplanul făcut deasupra zonei străzii Libertăţii

Diferenţa poate apărea fie de la o măsurătoare inexactă făcută la cumpărare, fie la vecinii lui Petru Hangan, adaugă funcţionarul Primăriei. În plus, măsurătorile făcute anterior nu au fost atât de precise cum sunt cele de acum, prin GPS.

"Am cumpărat acest pământ în 2001. În documentele mele apar 625 de mp, iar pe acea hartă sunt mai puţini. Vreau să ştiu unde e diferenţa. Mai facem o măsurătoare", zice omul.

Măsurători prin GPS

Acesta iese din casă cu topografii. Unul dintre cei doi ingineri are în mână un băţ lung numit jalon, iar celălalt, un mic dispozitiv. "Colegul meu pune jalonul cu GPS în pământ, pentru câteva secunde. Acesta are în vârf un emităţor care transmite informaţii la satelit. Între timp, eu înregistrez date într-un aparat numit controler, date pe care le trimit ulterior colegilor spre prelucrare", explică Andrei Vuşcan.

Acele informaţii stau la baza întocmirii noilor CF-uri care vor ajunge la bistriţeni. "În 2013, toţi bistriţenii vor avea noile CF-uri. Bistriţa este primul oraş european din România datorită înţelegerii necesităţii înregistrării proprietăţilor", susţine Dragoş Neagu, managerul pe vânzări de la Blom România.

Bună ideea, zic bistriţenii

Oamenii sunt mulţumiţi de iniţiativa administraţiei locale, mai ales că îi scuteşte de drumuri şi de o grămadă de bani. "E o idee bună pentru că expertizele sunt scumpe, la fel şi intabularea", zice Ilie Uţiu, un inginer horticultor. "Toate primăriile ar trebui să facă o astfel de lucrare", este de părere Elena Paşca, care are un mic teren în acea zonă.

Adrian Leuciuc (dreapta) şi Andrei Vuşcan (centru) măsoară cu GPS-ul proprietatea bistriţeanului Ilie Uţiu (stânga)

Nimeni nu a crezut că Bistriţa va merge atât de departe. „Cadastrul general e o lucrare complexă. Nimeni din ţară nu a crezut că la Bistriţa se va face o astfel de lucrare", spune Elena Prisecaru.

Primii topografi, plătiţi în aur

Ultimele măsurători de o asemenea anvergură nu s-au mai făcut de pe vremea austro-ungarilor. "Cadastrarea de atunci a fost realizată de ofiţeri austrieci, specialişti în topografie, şi care au fost plătiţi în aur", afirmă Emil Mănăşturean, directorul OJCPI.

Hărţile topografilor de atunci erau gândite inclusiv pentru scopuri militare. Precizia acestora o confirmă şi istoricul Ioan Mureşan. "Măsurătorile cadastrale s-au făcut în mai multe rânduri, după 1875, de către specialişti topografi, oameni foarte bine pregătiţi. Unii erau ofiţeri. Hărţile lor sunt extrem de precise. Aveau inclusiv implicaţii militare. Erau hărţi fidele realităţii", spune Mureşan.