Bistriţa: George Marinescu a crescut cu arheologia în sânge

George Marinescu este un cercetător în arheologie la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. El a crescut într-un mediu unde istoria era la ea acasă, tatăl său fiind arheologul Gheorghe Marinescu.

De mic copil a crescut în preajma vestigiilor istorice. A fost dus de tatăl său, cercetătorul Gheorghe Marinescu, pe şantiere arheologice din judeţ. Astfel a văzut din copilărie ce înseamnă un obiect care are o istorie de sute de ani. „Pasiunea mea pentru arheologie este dintotdeauna. De când mă ştiu mi-a plăcut istoria. Îl vedeam pe tata care îmi zicea povestea unor diverse vestigii. Mereu am fost înconjurat de obiecte vechi, topoare de bronz etc", mărturiseşte Marinescu.

Deşi a făcut gimnaziul într-o clasă unde se punea mai mult accentul pe materiile exacte, el era singurul care ieşea în evidenţă prin pasiunea sa. „Şi în liceu, pe care l-am făcut la Colegiul Naţional Liviu Rebreanu, am fost la olimpiada naţională de istorie în clasa a XI-a şi a XII-a. Eram cel mai bun din judeţ", povesteşte cercetătorul.

A săpat la Sarmisegetusa Regia

S-a înscris la specializarea arheologie a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. „A fost o experienţă interesantă. E foarte mult de lucru la Sarmisegetusa Regia. Se sapă deja de 100 de ani şi o să se mai sape ani buni de acum încolo", este de părere Marinescu.

Acesta a făcut şi master în arheologia dacică şi romană, iar din 2006 s-a înscris la doctorat. Tema sa de doctorat este „Prima epocă a fierului (Hallstatt) în bazinul Someşul Mare". „Este prima abordare ştiinţifică de acest gen din Bistriţa-Năsăud", afirmă George Marinescu. Foarte meticulos şi perfecţionist, arheologul este foarte atent în cercetările sale. „În funcţie de situl arheologic,  un metru sau 1,5 metri poate să ascundă şi 2000 de ani de civilizaţie. Trebuie să fii foarte atent când plasezi temporal un obiect de la un anumit nivel al săpăturii ca să nu-i greşeşti datarea în timp", explică arheologul.

Ţigău, una dintre marile descoperiri din NE Transilvaniei

De când lucrează la muzeu a făcut săpături aproape în tot judeţul, la Stupini (unde se află o aşezare veche, unde s-au găsit vestigii din neolitic până în epoca medievală timpurie), la Fântânele (comuna Matei), Herina (comuna Galaţii Bistriţei). Însă, săpăturile mai recente şi care se anunţă foarte importante pentru nord-estul Transilvaniei sunt cele de la Ţigău (comuna Lechinţa).

„Este una dintre cele mai importante descoperiri din NE Transilvaniei, pe partea de preistorie. Motivul: stratigrafia verticală. Până în prezent s-au găsit 3 nivele parţial suprapuse datate la sfârşitul epocii bronzului. Această descoperire împarte sfârşitul epocii bronzului în trei etape şi sperăm că descoperirile de la Ţigău vor constitui un reper privind această perioadă pentru ceilalţi cercetători din ţară", spune George Marinescu.

ÎNTREBARE şi RĂSPUNS

Ce nu vă place în arheologie?

Nu agreez lipsa de deontologie profesională. Cercetătorul trebuie să fie responsabil de ceea ce face. El nu trebuie să denatureze adevărul istoric din dorinţa de afirmare deoarece adevărul oricum iese la iveală. Cercetătorul are datoria să prezinte corect ceea ce descoperă şi să aducă ceva nou în lumea ştiinţifică.

PROFIL

Născut:  7 octombrie 1978, Bistriţa

Studii: doctorat în arheologie (preistorie)

Familie: căsătorit, un băieţel de 1 an şi 8 luni, Vlad

Ce-i place:

E pasionat de fotbal, sport pe care l-a practicat timp de 4-5 ani. „Am făcut fotbal de performanţă la Gloria Bistriţa până în clasa a XII-a când am ales istoria. Acum mai joc fotbal cu prietenii şi colegii", spune George Marinescu. Lui îi mai plac călătoriile şi îşi doreşte să vadă Pompei, Herculane şi Efes-ul.  

Ce nu-i place:

Detestă neseriozitatea şi oamenii ipocriţi şi nepunctuali. „Odată ce ai promis că faci un lucru, încearcă să te ţii de cuvânt, iar dacă nu reuşeşti să-i arăţi omului de ce nu reuşeşti să faci ce i-ai promis", afirmă George Marinescu. Cercetătorul nu suportă fanatismul religios. „Religia e bună, dar cu măsură", adaugă acesta.