Bistriţa: Cireşelor nu le-a priit seceta şi căldura excesivă din această primăvară

Specialiştii Staţiunii Pomicole Bistriţa se plâng că fructele din acest an sunt mici şi crăpate Producătorii din Cireşoaia se declară totuşi mulţumiţi de volumul producţiei şi aşteaptă coacerea soiurilor târzii, care promit să aibă dimensiuni ceva mai mari

Şefii Staţiunea Pomicole din Bistriţa, unul dintre marii producători de cireşe din zonă, contează cam pe 24-25 de tone de cireşe anul acesta, în condiţiile în care într-un an bun se recoltează până la 30 de tone. Deşi au scăpat de îngheţ, cireşe din 2009 au suferit din pricina ploilor.

Cea mai secetoasă primăvară din ultimii 60 de ani, potrivit spuselor şefului Staţiunii Pomicole Bistriţa, Ioan Platon, şi-a pus amprenta asupra întregii producţii vegetale. „Cireşele noastre  au rămas mici faţă de mărimea obişnuită. Faptul că n-a plouat în cele două luni decisive pentru cireşe, aprilie şi mai, când cel puţin în regiunea noastră se înregistrează vârf de precipitaţii, este foarte problematic”, a constatat directorul Staţiunii.

Cireşele sunt fructe sensibile şi dacă tot n-a plouat în perioada de coacere, nici prea multă ploaie de aici încolo nu le prieşte, pentru că, potrivit specialiştilor, riscă să putrezească sau să crape.

Exportatorii fac mofturi anul acesta      

În patria cireşelor, la Cireşoaia, micii producători se declară relativ mulţumiţi de producţie, chiar dacă nu-şi fac mari speranţe să le vândă în acest an străinilor, din pricina dimensiunilor. Iudita Lucaciu şi-a adus marfa în Piaţa Decebal din Bistriţa: „Primele recolte de anul acesta au fost destul de bogate. Am adunat 150 de kilograme de cireşe. Fructele nu au fost foarte mari, dar sunt coapte şi destul de frumoase. Aştept să culeg soiul târziu, pietroasele”, mai spune femeia, care a preferat să vină la piaţă în Bistriţa, decât să le dea intermediarilor.

La Cireşoaia, în comuna Braniştea, oamenii vând în general direct din poartă, fără să mai bată drumul până la Bistriţa. „ vin cumpărători din Mureş şi Bistriţa şi cumpără cu lăzile. Merg cu 1,5 lei  kilogramul şi uneori chiar 1 leu; alteori le dăm cu 3 lei, depinde de cerere”, spune primarul Cornel Săsărman, el însuşi producător de cireşe.

Cel mai bine se câştigă însă când vin străinii să cumpere. „Au fost anii trecuţi ucrainieni şi au oferit euro. S-a câştigat bine din comerţul cu ei. Anul acesta au sunat , că vor să vină, însă nu ştiu dacă o să vrea să le cumpere” mai spune care primarul care relatează cum un italian care a închiriat pentru cireşe un depozit frigorific a strâmbat din nas când a văzut primele cireşe:” A spus că nu cumpără aşa mici. Le aşteaptă pe cele pietroase, care se coc peste două săptămâni şi care sperăm să fie mai mari”, comentează Cornel Săsărman.

Udate cu cisterna

La Cireşoaia gospodarii scot chiar şi între 10000 şi 20000 de lei  pe sezon pe cireşe. Dar numai cei care au suprafeţe mari de livadă şi cheltuie cu îngrijirea: „ Trebuie făcute tratamentele, uneori este nevoie cam de şapte tratamente cu soluţii speciale, pe an. Totul depinde de îngrăşământ, de cantitatea de soluţie folosită, de vreme etc.", explică primarul. Pentru că a fost an secetos, oamenii au dus apă cu cisterna, iar rezultatele totuşi s-au văzut: cireşele udate sunt ceva mai mari decât cele de la Staţiunea Pomicolă care nu a avut bani de irigaţii.