Bistriţa: „Bătrână“ de 2.500 de ani, găsită la Fântânele

În apropierea localităţii Fântânele, arheologii din Năsăud au descoperit un mormântul scitic al unei femei şi mai multe fragmente de vase ceramice din perioada dacilor. Specialiştii spun că descoperirea este importantă, întrucât în judeţ nu s-au mai găsit urme ale populaţiei scitice de peste 30 de ani.

Săpăturile arheologice din zona numită „La Gâţa", din apropierea localităţii Fântânele, comuna Matei, s-au încheiat de câteva zile cu descoperiri valoroase. Responsabilul şantierului, unde se fac săpături de 11 ani, a fost Lucian Vaida, directorul Muzeului din Năsăud. „Faţă de anul trecut când n-am descoperit nimic, în această vară am avut mai mult noroc. Am scos la suprafaţă şase complexe ritualice din perioada Latene, adică din secolul al IV-lea înainte de Hristos şi până în secolul al II-lea după Hristos. Cea mai valoroasă descoperire din acest an a constituit-o un mormânt scitic de inhumaţie", explică Lucian Vaida.

Despre mormânt, Vaida spune că este probabil al unei femei care a trăit în urmă cu sute de ani. Arheologul susţine că oasele sunt de dimensiuni reduse şi că scheletul avea în zona bazinului o mărgea de os.

Lângă schelet s-au mai găsit două vase ceramice, unul mai mare şi o cană mai mică. „Sunt vase de ofrandă. Sciţii obişnuiau să pună în morminte vase mici pentru ca defunctul să aibă cu ce să bea apă pe lumea de dincolo. De asemenea, am găsit şi oase de animale, de la ofranda de carne, ca mortului să nu-i fie foame. Asta le era tradiţia. La prima vedere, oasele par să fie de vită", adaugă cercetătorul năsăudean.

Specialiştii au îndoieli

Cercetătorul George Marinescu de la Muzeul din Bistriţa, care a studiat urme ale trecerii sciţilor prin judeţ, spune că în Bistriţa-Năsăud nu s-a mai descoperit niciun mormânt scitic din anii 80. „Sciţii sunt o populaţie migratoare de stepă care nu a locuit în zone mai înalte de 500 de metri. Ei preferau câmpia, după cum arată şi restul descoperirilor din judeţ de la Budeşti-Fânaţe, Mărişelu, Şopteriu şi Fântânele. Până când nu se vor face cercetări amănunţite, nu pot spune decât că mormântul de la Fântânele este probabil de provenienţă scitică. Analizele viitoare vor confirma", este de părere George Marinescu.

Ceramică dacică la Fântânele

Pe lângă mormântul femeii scitice, arheologii au mai găsit fragmente de vase dacice. „Sunt primele vestigii care arată că dacii au locuit şi în această zonă a judeţului. La prima vedere, vasele par a fi lucrate cu mâna. În cele şase complexe rituale din perioada Latene am mai descoperit oase de animale, cărbune şi cenuşă, probabil de la lemne", precizează Vaida.

Cercetările continuă cu inventarierea vestigiilor, datarea lor cu exactitate. Publicul va putea vedea vestigiile dace într-o expoziţie ulterioară, la muzeul din Năsăud.

Casetă:

Bani de la Consiliul Judeţean

Pentru efectuarea acestor săpături, Muzeul din Năsăud a primit de la Consiliul Judeţean 16.000 de lei. În necropola celtică de la Fântânele s-au descoperit 29 de morminte bogate în relicve umane (schelete sau urne cu cenuşă funerară), bijuterii, vase ceramice şi oase de animale (porc, vită). Mormântul găsit în această vară este al 30-lea, dar nu e celtic, ci scitic.