Academia Română recunoaşte meritele lui Claudiu Falub prezentate în prestigioasa revistă „Science”, care au uimit lumea ştiinţifică internaţională

Academia Română recunoaşte meritele lui Claudiu Falub prezentate în prestigioasa revistă „Science”, care au uimit lumea ştiinţifică internaţională

Weekendul acesta, meritele cercetătorului au fost recunoscute şi de către Academia Română FOTO:iini.ro

În urmă cu doi ani, cercetătorul Claudiu Falub din Beclean uimea întreaga lume ştiinţifică cu descoperirile sale din domeniul fizicii. Descoperirile sale au determinat dezbateri la nivel internaţional şi au fost consemnate şi de prestigioasa revistă americană „Science”. Meritele sale au fost recunoscute anul acesta şi de Academia Română.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 2012, Claudiu Falub originar din Beclean uimea întreaga lume ştiinţifică cu descoperirile sale din domeniul fizicii. Studiile sale arată cum pot fi obţinute în stare perfectă materiale semiconductoare folosite în industria calculatoarelor, precum şi în telecomunicaţii şi electrotehnică.

Materialele conductoare propuse de Claudiu Falub sunt mai ieftine şi au performanţe mai bune decât cele actuale, permiţând variaţii mari de temperatură. Decoperirile inginerului Claudiu vor revoluţiona industria calculatoarelor, a telecomunicaţiilor, precum şi zona electrotehnică.

Acestea au determinat deja dezbateri intense la nivel internaţional. Descoperirile sale au fost prezentate în anul 2012 pe larg şi în prestigioasa revistă americană dedicată ştiinţei „Science”.

Claudiu Falub s-a născut în Beclean şi a absolvit Facultatea de Fizică a Universităţii „Babeş-Bolyai” în 1995. Şi-a continuat studiile la un institut de specialitate din Elveţia şi şi-a obţinut doctoratul la o universitate din Olanda. Acesta a avut ocazia să lucreze în cele mai importante institute din Elveţia.

Anul acesta, cercetătorul a primit şi recunoaşterea Academiei Române, care i-a înmânat weekendul acesta premiul „Mihail Drăgănescu”, la categoria „Ştiinţa şi tehnologia informaţiei”, pentru noua metodă de creştere hetero-epitaxială tridimensională pentru aplicaţii în opto-, micro-, nanoelectronică şi senzoristică.

Vă mai recomandăm:

Bistriţa ar putea avea centru de cercetare. Medicina veterinară şi agricultura, printre domeniile vizate

FOTO Cercetările lor au fost piatra de temelie a botanicii româneşti numismaticii sau ciberneticii, însă mai sunt amintiţi doar de istorici

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările