Şeful IPJ Bistriţa-Năsăud: „Poliţiştii să-şi facă treaba indiferent ce telefon ar primi“
0Comisarul şef de poliţie Claudiu Jurcan, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Bistriţa-Năsăud, a acordat un interviu pentru Adevărul, în cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“, în care vorbeşte despre dosarele cu autor necunoscut, dar şi despre scandalurile care au zguduit instituţia pe care o conduce.
„Adevărul“: La nivel naţional sunt în jur de 600.000 de dosare cu autor necunoscut, cum vi se pare acest număr?
Claudiu Jurcan: Aş prefera să nu mă pronunţ cu privire la numărul înregistrat la nivel naţional. La o primă vedere pare un număr mare, dar sunt convins că este vorba despre dosarele acumulate în timp, nu doar anul curent.
În Bistriţa-Năsăud sunt înregistrate peste 3.500 de dosare cu autor necunoscut (AN). Cum vi se pare acest număr?
Suntem undeva sub media naţională, din câte cunosc. Într-adevăr, este un număr însemnat. Este vorba despre 3.800 de părţi vătămate. Noi tratăm fiecare dosar penal, fie că este vorba de cele cu autor cunoscut, fie de cele cu autor necunoscut, cu maximă responsabilitate. O parte din aceste dosare penale, după cum ştiţi şi dumneavoastră, sunt în aşa-zisa evidenţă pasivă. Din câte cunosc, în inspectoratul nostru este vorba despre cifra de până în 2.000 de dosare penale. Sunt dosare din stocul din anii anterior. Se efectuează activităţi în fiecare dintre aceste dosare.
Aveţi personal desemnat care se ocupă de aceste dosare?
Toţi poliţiştii care au aviz de Poliţie Judiciară instrumentează dosare şi cu autori necunoscuţi, şi cu autori cunoscuţi. Este o preocupare permanentă a noastră identificarea acestor autori. Se efectuează analize periodic cu procurorii de caz. Tratăm cu prioritate dosare penale unde este vorba despre fapte mai grave, cu prejudiciu ridicat, cu mod de operare deosebit. Am avut situaţii în care ne-am mobilizat şi am reuşit să identificăm autorul.
Ne puteţi da un astfel de exemplu?
Am avut anul trecut mai multe dosare penale cu autor necunoscut, care se foloseau de cunoscuta metodă „accidentul“. Am destructurat un număr de trei grupări infracţionale care acţionau din penitenciarele din ţară. Bineînţeles că aceşti autori erau deja condamnaţi, fiind cercetaţi pentru diferite infracţiuni. O problemă a reprezentat în aceste dosare recuperarea prejudiciilor. Mare parte din sumele de bani erau deja cheltuite de aceste persoane şi de persoane din anturajul lor. De asemenea, am avut mai multe fapte în cursul anului trecut: şapte fapte de tâlhărie cu autor necunoscut, petrecute pe raza municipiului Bistriţa. În aproximativ o săptămână autorul a fost prins în flagrant, arestat, trimis în judecată. Am recuperat o mare parte din prejudiciul cauzat. Au fost şi dosare penale mai vechi...
Care este cel mai vechi cu autor necunoscut, în care a fost identificat făptaşul?
Anul trecut am instrumetat un dosar penal în care am identificat autorul. Este vorba despre o infracţiune de braconaj şi nerespectarea armelor şi muniţiilor, înregistrat în anul 2011. Autorul a fost reţinut, arestat, iar în prezent se află la dispoziţia instanţei de judecată. A fost o muncă destul de complexă: audieri de martori, expertize, multe ore de muncă, colaborare foarte strânsă cu procurorul de caz.
Ce se poate face pentru a se reduce numărul de dosare cu autori necunoscuţi?
Marea majoritatea infracţiunilor cu autor necunoscut sunt împotriva patrimoniului, respectiv furturi. Aceste dosare sunt analizate permanent cu procurorii de caz. Avem suportul colegilor de la Criminalistică. Depinde de la caz la caz şi de câmpul infracţional. Sunt infracţiuni la care autorii lasă la faţa locului multe urme, pe care mai apoi le putem analiza şi îi putem identifica. Colegii noştri de la criminalistică au acces la anumite baze de date, portret robot, portret vorbit şi partea investigativă este foarte importantă. Dinamica de soluţionare este una bună, creştem la numărul de identificări. Nu vă pot da un procent acum, dar este o preocupare permanentă a colegilor să ne perfecţionăm.
Câte infracţiuni sunt sesizate anual?
Până în prezent avem avem înregistrate 5.600 de infracţiuni, anul acesta, dintre care 25% sunt infracţiuni cu autor necunoscut.
În câte se începe urmărirea penală?
În 15-20% se începe urmărirea penala in personam. Pentru fiecare dosar se începe urmărirea penala in rem, după care, în funcţie de identificarea autorilor, se dispune începerea urmăririi penale in personam.
Care este dosarul penal cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu înregistrat de IPJ Bistriţa-Năsăud?
Cred că este vorba tot de un furt. Nu v-aş putea da un prejudiciu exact, avem mai multe dosare pe furt cu prejudiciu semnificativ. Anul trecut am avut o faptă de acest gen, unde prejudiciul a fost de 300.000 de lei. S-a furat o sumă de bani şi bonuri valorice.
Din totalul de poliţişti angajaţi la IPJ Bistriţa-Năsăud, câţi sunt poliţişti operativi, pe structuri?
Media poliţiştilor operativi este de 85%. Fiecare parte are rolul ei: colegii din structurile operative nu-şi pot desfăşura activitatea fără sprijinul colegilor de suport.
Câte locuri vacante mai aveţi din cele prevăzute, când vine vorba despre funcţiile operative?
Avem un deficit de 93 de poliţişti. La nivelul IGPR s-a stabilit un plan de măsuri în vederea reducerii deficitului de personal. A fost şi posibilitatea transferului între inspectorate. Avem un plus de 11 colegi care au venit, iar 8 au plecat. Următoarea etapă a fost trecerea în corpul ofiţerilor a agenţilor de poliţie, aici am avut un număar de 12 colegi care au promovat examenul. O altă etapă a fost încadrarea din sursă externă. Am reuşit să încadrăm 34 de agenţi de poliţie, ajutor şef de post. Au mers în mediul rural. Suntem în plină procedură de organizare a examenului pentru unor funcţii din sursă externă: agenţi pentru ordine publică în mediul urban şi rural, avem şi trei posturi la poliţia rutieră. 43 de astfel de posturi vor fi scoase în total şi 9 posturi de specialişti. Avem candidaţi şi sperăm să le ocupăm, sunt pe domeniile economic, logistic, psiholog, silvic.
Care serviciu consideraţi ca are cel mai mare deficit de personal?
Cu probleme de personal se confruntă majoritatea structurilor. După finalizarea acestor etape, inspectoratul nostru de poliţie va fi pe plus, dar ne vom confrunta cu altă problemă: lipsa de experienţă a noilor noştri colegi. Manifestăm interes deosebit în pregătirea profesională a acestora. Au fost repartizaţi angajaţi cu experienţă, care să îi ghideze în perioada de început a carierei. Desfăşurăm activităţi de pregătire profesională lunar, vor fi trimişi la cursuri de specializare. Aceasta poate fi una dintre probleme, însă sunt convins că colegii noştri vor face tot posibilul să se integreze în sistemul poliţienesc.
Unul dintre serviciile cu deficit de personal este Poliţia Rutieră. Aţi făcut ceva în sensul acesta?
Suntem în măsură să asigurăm echipaje de poliţie rutieră în toate oraşele. Mereu este loc de mai bine. Am făcut nişte demersuri, am cerut IGPR-ului o suplimentare a poliţiştilor rutieri şi sper să ni se şi aprobe.
Ce părere aveţi despre angajările din sursă externă? Cât de pregătiţi sunt aceşti agenţi?
Au promovat aceste examene cu medii destul de mari. Considerăm că au anumită pregătire de bază, dar bineînţeles că nu poţi să rămâi la această pregătire ca şi poliţist. Cei 34 au avut parte de o pregătire de 6 săptămâni de instruire la Şcoala de Poliţie din Cluj-Napoca, unde au învăţat noţiunile de bază. Fiecare poliţist trebuie să se pregătească în permanenţă, în mod individual, să fie familiarizat cu procedurile de lucru, o să fie nevoie de timp ca să putem spune că noii noştri colegi pot face faţă la orice situaţie.
Sunt testaţi periodic?
Se efectuează testări, sunt evaluaţi la sfârşitul anului şi li se acordă anumite calificative.
Există şi posibilitatea să părăsească sistemul dacă nu fac faţă?
Da, există şi această posibilitate în cazul în care calificativul este necorespunzător. Până acum nu am avut astfel de situaţii.
Care este situaţia infracţiunilor flagrante?
Din câte cunosc, media infracţiunilor flagrante este de 15% în cele 9 luni de zile ale acestui an.
Ce tipuri de infracţionalitate este mai des întâlnită în Bistriţa-Năsăud? Mică infracţionalitate, crimă organizată?
Nu avem grupuri infracţionale care să genereze probleme deosebite. În cadrul dosarelor instrumentate de noi reuşim să destructurăm şi grupări, dar care nu prezintă un pericol din acest punct de vedere. Este vorba despre infractori specializaţi pe furt, nu putem să spunem că ne evidenţiem într-un anumit domeniu. Marea majoritatea sunt furturi, loviri sau alte violenţe, distrugeri, ameninţări.
Care este cea mai veche maşină din parcul auto al instituţiei şi câţi kilometri are la bord?
Este vorba despre un Volkswagen Vento, an de fabricaţie 1997. Sunt primele maşini de fabricaţie străină care au fost date în dotarea Poliţiei Române. 440.000 de kilometri la bord. Ea este repartizată la Biroul Investigaţii Criminale. Încă ne putem folosi de ea, îşi face treaba.
Dumneavoastră ce autoturism de serviciu aveţi?
Un Audi A4, an de fabricaţie 2002. Cele mai noi sunt din lotul primit anul trecut, la Ordine Publică şi Rutieră. Mai avem nevoie de maşini, chiar săptămâna aceasta ni s-au repartizat două Volkswagen Polo. Suntem în măsură să acţionăm şi să ne deplasăm la fiecare solicitare.
Care sunt cele mai mici şi respectiv cele mai mari salarii din cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud?
Un agent debutant de poliţie are un salariu de bază în jur de 1.300 de lei, bani în mână 2.000 de lei. Un ofiţer are în jur de 1.400-1.500 de lei. Salariile cresc în funcţie de vechimea în structura de poliţie, în plus sunt anumite drepturi şi sporuri. Un salariu maxim la un ofiţer cu vechime, ajunge la 4.500 de lei, cu tot cu sporurile acestea. Sunt şi indemnizaţii de comandă care cresc şi ele salarizarea.
Cum vi se par aceste salarii?
Pentru România sunt nişte salarii OK, comparativ cu alte sectoare ale sistemului bugetar. Activitatea de poliţie presupune şi anumite riscuri, iar acest lucru se reflectă şi în salarizare. Pe lângă aceste salarii, poliţiştii au dreptul la chirie, de transport.
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă IPJ Bistriţa-Năsăud?
Una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm, dar pe cale de a fi rezolvată, este resursa umană. În anul în curs, mare parte din colegii noştri cu experienţă au ales să se pensioneze. 76 de colegi de-ai noştri s-au pensionat de la începutul anului. Este un număr semnificativ.
Cum vedeţi dotările posturilor şi secţiilor de poliţie din mediul rural? Au poliţiştii din rural tot ce le trebuie să-şi desfăşoare activitatea?
Toate posturile şi secţiile de poliţie din mediul rural au în dotare cel puţin un autoturism de serviciu, sunt dotate cu calculatoare, cu imprimante, conectate la bazele noastre de date şi ale colaboratorilor noştri. Carburantul alocat este suficient, nu am avut probleme în ultimii doi ani cu asta. Nu mai sunt situaţii în care să vină de acasă cu hârtia sau să redacteze documente la maşina de scris. Situaţia spaţiilor în care activează colegii noştri poate nu este cea mai bună, dar sunt condiţii pentru a-şi desfăşura activitatea. Mare parte din spaţii funcţionează în clădiri care aparţin primăriilor, motiv pentru care nici nu putem să alocăm resurse pentru eventualele îmbunătăţiri.
Cum comentaţi cele două scandaluri în care a fost implicat IPJ Bistriţa-Năsăud? Unul petrecut în 2011, în care şeful a fost prins că juca poker de pe calculatoarele de serviciu, iar altul în 2014, când şefii poliţiei bistriţene au fost arestaţi pentru fapte de corupţie?
Am revenit la IPJ Bistriţa-Năsăud în ianuarie 2015. Nu eram în acea perioadă. Bineînţeles că au afectat imaginea poliţiei bistriţene. Nu m-aş pronunţa cu privire la anchetele care sunt în curs. Noi am încercat să recâştigăm încrederea cetăţenilor prin modul în care ne-am făcut datoria.
Procurorii DNA susţin că mai mulţi subordonaţi ai foştilor şefi ai IPJ Bistriţa-Năsăud trimişi în judecată pentru fapte de corupţie au fost nevoiţi să încalce legea la cererea superiorilor. Ce se întâmplă cu aceşti oameni? Mai sunt în sistem? Mai prezintă credibilitate?
O parte din colegi mai sunt în sistem. Unii dintre ei sunt puşi la dispoziţie, întrucât nu sunt finalizate dosarele penale respective. După noiembrie 2014 am încercat să conştientizăm fiecare poliţist că trebuie să îşi facă treaba, indiferent ce telefon ar primi, fie că este vorba despre un şef direct sau o altă persoană din afara sistemului. Mesajul nostru a fost de toleranţă zero faţă de faptele de corupţie şi abaterile disciplinare. Sunt încurajaţi să îşi facă datoria indiferent de situaţie.
Care e situaţia plăţilor în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare?
Suntem la zi, nu au fost situaţii să nu putem plăti. Nu au fost cazuri să ne împiedice în desfăşurare a activităţii.
Cum consideraţi intervenţia comisarului Andreica Paul în cazul tâlharului de la Raiffeisen Bank? Acesta l-ar fi urmărit singur şi fără vestă anti-glonţ pe Dorin Sima, deşi se ştia că este vorba despre un individ periculos.
Ce aş vrea eu să scot în evidenţă cu privire la dosarul penal în care am instrumentat tâlhăria de la o bancă din Bistriţa este că poliţia bistriţeană a reuşit într-un timp scurt, şapte zile, să identifice, să reţină şi să propună pentru arestare un inculpat deosebit de periculos. Acest lucru este cel mai important pentru cetăţeni. Din punctul meu de vedere, poliţia şi-a făcut datoria.
Inclusiv comisarul Andreica Paul?
Domnul Andreica este un poliţist care şi-a făcut datoria. A coordonat această activitate de capturare a autorului tâlhăriei de la bancă. Şi-a făcut datoria din punctul meu de vedere.
În cardul IPJ există o persoană pregătită în realizarea portretelor robot şi are şi instrumentele necesare. De ce nu a fost utilizat în cazul Dorin Sima şi când a fost utilizat ultima dată?
Am considerat că nu este necesar un portret robot, întrucât aveam imaginile de pe camerele de supraveghere. Erau mult mai elocvente decât un eventual portret robot. Ultima dată a fost folosit portretul robot în februarie 2016, pentru identificarea autorului unei tâlhării stradale.
Puteţi să-mi spuneţi 5 iniţiative pe care le-aţi avut sau le plănuţi pentru a motiva angajaţii?
Ce vă pot spune e că promovăm în funcţii de conducere poliţiştii cu cele mai bune rezultate. Doar poliţiştii care au rezultate, sunt integrii din punct de vedere moral, nu au probleme de conduită şi îşi fac datoria mai mult decât alţi colegi de-ai noştri. Avem o posibilitate de recompensare, dar sunt destul de reduse ca număr compensaţiile, sunt doar 10 astfel de „premii“. Sunt premiaţi colegii care au avut cea mai bună activitate în anul respectiv. Se dau pe o perioadă de 6 luni, poliţiştii respectivi iau un spor lunar.
Cum comentaţi faptul că mulţi miniştri de interne sunt fie personaje controversate, fie au probleme cu legea?
Aş dori să nu mă pronunţ mai sus decât Inspectoratul de Poliţie Bistriţa-Năsăud. Nu mi-aş permite nici să fac referire la activitatea IGPR, cu atât mai mult a Ministerului Afacerilor Interne.
Consideraţi că sunt necesare cursuri speciale pentru cei care sunt responsabili cu relaţia cu presa? Cum aţi caracteriza relaţia IPJ Bistriţa-Năsăud cu mass-media?
Recunosc că am avut anumite sincope vizavi de comunicarea publică. Colegii noştri trebuie să urmeze cursuri de specializare, facem demersuri în acest sens, să-i trimitem la cursuri de profil. Sperăm ca mass-media să fie un partener al Inspectoratului de Poliţie Judeţean. Ne recunoaştem greşelile când este cazul şi aşteptăm şi din partea mass-media idei de colaborare. Vrem să mergem pe transparenţă, nu avem nimic de ascuns.
De ce credeţi că cetăţenii nu privesc cu bucurie Poliţia Română?
Cred că pentru simplu fapt că poliţia poate să ia şi anumite măsuri care nu sunt pe placul lor.
De ce ni s-au solicitat în avans întrebările la acest interviu? A fost o directivă „de la centru“?
Ne-am mai consultat între noi, şefii de inspectorate, şi am preferat ca, pentru a răspunde în mod concret, să cerem întrebările şi să răspundem punctual la ele. În cazul în care ni se cereau cifre punctuale, să fim pregătiţi.
CV- Cine este Claudiu Jurcan
Din data de 3 octombrie, IPJ Bistriţa-Năsăud este condus de comisarul şef Claudiu Jurcan, deocamdată interimar. Acesta activează în cadrul Poliţiei Române din anul 2001, când a fost repartizat la Biroul Investigaţii Criminale. În 2003, Claudiu Jurcan ajunge la Structura de Combatere a Criminalităţii Organizate, Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud, devenind, în 2012, şeful acestei structuri, după aproape 10 ani în care a fost ofiţer antidrog. Jurcan a revenit în IPJ Bistriţa-Năsăud în ianuarie 2015, când a fost împuternicit adjunct al instituţiei.
Se încarcă comentariile...
