Vânzarea ritualică a copiilor mici, obiceiul ciudat din Maramureş cu scopul de a „păcăli” Moartea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ritualul de vânzare a copilului mic     Foto: Angela Sabău
Ritualul de vânzare a copilului mic     Foto: Angela Sabău

Obiceiul poate părea bizar, dar în credinţa populară, vânzarea simbolică a copilului mic, predispus la îmbolnăviri frecvente, avea scop protector. Shimbându-i numele, se credea că astfel Moartea nu-l va mai găsi.

Obiceiul de vânzare ritualică a copilului nu se mai păstrează, dar se vorbeşte încă despre acest „truc” de a păcăli Moartea, care este personificată în credinţa populară.

Etnologul Pamfil Bilţiu vorbeşte în „Studii de etnologie românească” despre acest ritual şi spune că cel mic era vândut unei femei care avea „noroc la copii”, adică avea copii mulţi şi sănătoşi. Se practica în special la copiii care se îmbolnăveau frecvent, iar mama se temea să nu-şi piardă copilul. Dar acest ritual se săvârşea şi asupra copiilor nou născuţi în familii în care au murit unul sau mai mulţi copii.

 „În familiile în care surveneau decese succesive era îndătinat ritualul vinderii copilulului, ritual care înregistrează diferenţieri de la o aşezare la alta. La Costeni (din Maramureş, n.r.), copilul era vândut unei femei care avea noroc la copii”, spune etnologul. „Mama îşi dădea copilul pe fereastră, rostind formule orale care ne trimit la descântece (…). Femeia care lua copilul pe fereastră primea doi, trei lei şi înapoia copilul pe uşă”, mai arată etnologul.

Preţul nu consta întotdeauna în bani. Uneori putea fi o cană de mălai sau de făină, fiind un preţ simbolic.

Copilul era înapoiat apoi pe uşă familiei lui, cu numele schimbat de către noua lui mamă. La înapoiere are loc un alt ritual. Mama cea nouă îi cere mamei reale „să aibă grijă de el până va creşte mare”, motivând că ea are mai mulţi copii acasă, e săracă şi nu îl poate îngriji. Mama acceptă, întreabă cum îl cheamă pe copil, află noul nume şi îşi primeşte copilul înapoi.

„Ritualul vinderii copilului are o largă răspândire în folclorul românesc, fiind atestat în Transilvania, Moldova, Bucovina. De asemenea, a fost atestat în Ţara Oaşului, precum şi în Macedonia”, mai spune etnologul.

Nume neobişnuite primite la botez

Dar numele cel puţin neobişnuite pot primi unii copii, chiar la naştere. Astfel, în unele sate putem întâlni oameni care poartă numele de „Lupu”, „Ursu”, sau alte nume menite să inspire teamă.

Artisul maramureşean Lupu Rednic povesteşte despre numele său neobişnuit că a fost primit într-un context de acest gen. El spune că tatăl său a fost supus unui astfel de ritual când era mic. A fost vândut simbolic, după ce alţi doi fraţi ai tatălui său au murit în mod neaşteptat. Mama tatălui său a fost sfătuită de preotul din sat ca, dacă va naşte un băiat, să-i pună numele unui animal fioros, care inspiră teamă.

 „Numele primit este ca să sperie Moartea. La tatăl meu i-au murit doi fraţi. Unul pe la vreo 10 ani, iar altul la 12. Când bunica a rămas însărcinată cu taică-meu, s-a dus la preot şi i-a spus: părinte, am rămas groasă (însărcinată, n.r.). Ştiţi că mi-au mai murit doi coconi (copii, n.r.). Preotul i-a spus: dacă o să fie parte bărbătească, să-i pui nume de animal sălbatic: Lupu”. Lupu Rednic
lupu rednic

Lupu Rednic a fost botezat după tatăl său    Foto: Facebook 

După botez, mai relatează artistul, copilul a fost vândut ritualic unei femei văduve din sat. 

„Când l-au dus la botez, l-au dus cu naşii, iar după ce botează copilul, preotul lasă copilul la porţile împărăteşti (în faţa altarului) şi spune: mi-aţi adus un păgân, vă las un creştin. Şi de acolo merg şi îl iau naşii. Pe el l-a luat o femeie văduvă din sat şi l-a dus acasă şi i l-a dat la bunica prin fereastră şi i-a dat o sumă neînsemnată de bani”, mai povesteşte el.

Se pare că a avut efect întergul ritual, deoarece tatăl lui a supravieţuit, a ajuns adult şi şi-a întemeiat o familie, în care s-a născut Lupu Rednic. Artistul a fost botezat după tatăl său, car a primit acest nume de botez pentru a „speria” Moartea.

Deşi spune că, atunci cnd era mic nu-i plăcea numele lui, acum spune că se bucură că are un nume orginal.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Război în Ucraina. Cum îi sfidează ucrainenii pe ocupanţii ruşi din Herson

În ce condiţii poate reuşi pariul lui Putin contra Occidentului?

 

 

Baia Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite