Teascurile vechi de secole aflate în singura comună din judeţul Maramureş cu tradiţie în exploatarea viilor. De ce au fost arse multe în timpul comunismului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Chiar dacă zona Maramureşului nu a rămas cunoscută în istorie pentru producţia de vin, în judeţ există o comună, Cicărlău, unde viticultura a fost favorizată de climă.

În scrierile de specialitate, cercetătorii au arătat că teascurile (presa pentru stoarcerea strugurilor) folosite de-a lungul secolelor la Cicărlău sunt de origine romană, dovedind, în acest fel, vechimea acestei preocupări pe teritoriul României.

Muzeografa Janeta Ciocan, de la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare, arată în volumul semnat alături de dr. Mirela Coman, „Lemnul în cultura populară din zonele etnografice ale judeţului Maramureş”, că doi cercetători de marcă, Nicolae Mironescu şi Constantin Iliescu, sunt cei care au studiat originea acestor instalaţii folosite din vechime.

De asemenea, îl citează pe David Prodan, spunând că acesta a concluzionat că producerea vinului şi cultivarea viţei de vie era unul din veniturile considerabile ale domeniului Seini şi Baia Mare (Cicârlău fiind localitate cuprinsă între aceste două localităţi).

„Din cercetările sale arhivistice aflăm că la 1552, numai un singur om, Petru Literatus camerarul, avea opt vii şi 64 de buţi (butoaie, n.r.) cu vin, iar la 1569, documentele vorbesc despre existenţa în zonă a unei vii ce aparţinea împăratului. În Baia Mare, la 1569, sunt specificate printe proprietăţi şi cinci vii împărăteşti”, arată în volumulul respectiv muzeografa. Totuşi, continuă ea, numai un singur sat (acum comună, n.r.), Cicârlău, avea printre obligaţiile obişnuite, răscumpărarea vinului. La 1569, satul dădea opt găleţi cu vin sau un florin răscumpărare. „Am menţionat acest sat pentru că aici şi azi se mai păstreză patru teascuri deosebite, cel mai veci fiind datat la 1829 şi are inscripţionat şi un nume: Gorgan Kostan. Având în vedere că în sat nu există acest nume de familie, concluzia este că numele aparţine meşterului care a executat teascul”, mai arată muzeografa.

Din păcate, mai spune ea, în anii 50 ai secolului trecut, foarte multe teascuri au fost arse, în perioada în care proprietarii oricăror tipuri de instalaţii erau consideraţi chiaburi şi erau supuşi unor opresiuni.

image

În aceeaşi lucrare, autoarele mai specifică faptul că până la 1900, în zona menţionată se cultiva numai viţă de vie nobilă, vinul produs aici fiind căutat chiar la Viena. După acest moment, însă, o epidemie a distrus complet culturile de vie, iar de atunci, aici se cultivă dar soiuri locale. Totuşi, zona Cicârlău a rămas cu acest renume la nivel local pentru vinul de calitate care se prodce aici.

Cercetătorii au stabilit că existau două tipuri de teascuri, folosite din vechime: teascul cu grindă şi vană şi teascul cu grindă şi platformă.

„Principiul de funcţionare e acelaşi, diferă doar cantitatea de struguri pe care o puteau presa. Primele aveau dimensiuni mai mici, ele puteau presa până la 400-500 de kilograme odată, în timp ce a doua categorie aveau dimensiuni impresionante, putând presa până la 1.000 de kilograme de struguri deodată”, mai menţionează muzeografa.

Acestea din urmă, însă, mai arată ea, erau destul de rare şi aparţineau celor care aveau suprafeţe mari de vie. Ambele modele aveau doi stâlpi verticali, bine ancoraţi în pământ, între care era prinsă grinda de presare aflată în plan orizontal.

Baia Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite