Reclama, sufletul comerţului şi în Maramureşul din perioada interbelică: reclamele din ziarele vremii
0
Imaginaţia omului a fost mereu pusă la încercare atunci când a venit vorba de imagine, de a-şi vândă produsele ori de a atrage clienţii. Cu mai multă sau mai puţină imaginaţie, în perioada interbelică, rădăcinile domeniului publicităţii de astăzi sunt vizibile şi pregnante. Chiar dacă atunci erau folosite anunţuri simple şi schiţe pentru publicitate, efectul şi principiul erau acelaşi.
”Reclama este sufletul comerţului”, spune o vorbă devenită deja arhicunoscută. Reclama este modul prin care informaţiile despre un produs sau serviciu ajung la consumatori, pe diferite canale. Dacă astăzi, având la bază reclama, s-a dezvoltat o adevărată ”industrie” în domeniul comunicării şi a PR-ului, reclama în acea perioadă era doar un simplu anunţ, de regulă text, uneori însoţit de o schiţă, pentru o reprezentare cât mai bună. Printre documentele păstrate la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale sunt şi ziarele vremii, iar Anamaria Buciuman a publicat un text referitor la reclamele din această perioadă în Revista Arhivei Maramureşene, revistă condusă de Klara Guseth.
Potrivit acesteia, în perioada interbelică apăreau mai multe ziare, în care anunţurile publicitare încercau să facă cunoscute diferite produse, servicii, activităţi culturale etc., din Baia Mare. Astfel o reclamă din sectorul industriei grele vorbeşte despre un produs al Combinatului Phoenix, la acea vreme Fabrica de acid sulfuric şi produse chimice. ”Pentru orice cultură raţională este absolută nevoie de SUPERFOSFAT, deoarece întrebuinţând 150 kg la jugh se măreşte recolta de cereale pentru fiecare jugh cu 200-300 kg”, spunea anunţul (foto).
Informaţii despre meserii, meşteşuguri şi activitatea comercială
Potrivit autoarei, reclamele publicate în acea vreme arată foarte multe informaţii despre meseriile şi preocupărilor vremii. „În urma analizării reclamelor apărute în perioada interbelică în presa băimăreană, putem afirma că în Baia Mare îşi desfăşurau activitatea numeroşi producători şi prestatori de servicii, din domenii foarte variate. Astfel, croitorii băimăreni erau des prezenţi în secţiunea din presă destinată reclamelor”, spune ea. Astfel, dă ca exemplu Croitoria G. Dulfu, care atrage atenţia cu un ”sfat prietenesc”. ”Doamnă! Înainte de a vă face ultimele costume de iarnă, este interesul Dv. Să luaţi la cunoştinţă că un specialist cu praxă îndelungată în Capitală se găseşte la croitoria G. Dulfu, din strada V. Lucaciu nr. 1 şi este mai în măsură ca oricare altul să vă execute după ultima modă taielluri, mantouri, pardesie şi orice alte lucrări ce ţin de secţia croitorie pentru dame care s-a înfiinţat de curând aici”, spune anunţul.
Din tagma pantofarilor, reclamele apăreau ca texte simple ce puneau accent mai ales pe noutatea modelelor. ”După firmele cele mai moderne, coresponzetor aşteptărilor de astăzi pregăteşte ghete cu cue şi cusete cu sfoară”, spunea anunţul pantofarului Majdik Ludovic.
Alte meserii precum cea de zugrav apăreau în presa interbelică cu anunţuri de genul ”La zugravul Nicoale Veis, strada Olarilor 12 - au sosit cele mai moderne modele de zugrăvire. Excută ori ce lucrări de zugrăvire şi vopsire (...)”. Un atelier de tapiţerie mizează pe experienţa în domeniu şi publică următorul anunţ: ”Tapiţeria Fȕlȍp Execută tot felul de mobile tapiţate. Ieftin, durabil şi punctual Strada Decebal Nr. 1”.
Tipografii, restaurante, medici, toţi aveau nevoie de publicitate
Folosind mai mult sau mai puţin imaginaţia, textele din anunţuri vorbesc strict despre facilităţile oferite, servicii, calitate şi preţ. Acestea sunt elementele pe care le găsim şi în naunţurile date de Tipografia şi librăria Dacia.”Doriţi ieftin? ... Doriţi ieftin? ... Registre, imprimate, cărţi de vizită, invitaţii de nuntă, cărţi poştale afişe, Gazete, reviste (...)”. Dacă aceasta a mizat pe preţ, o altă tipografie mizează pe tehnologia folosită. ”Tipografia Astra institut de arte grafice pe acţiuni stabiliment perfect aranjat şi cel mai bogat din tot judeţul Satu Mare (...) Comandele se execută promt urgent şi ieftin”.
Şi localurile erau prezente în rubrica destinată reclamelor din presa vremii. Astfel, Cofetăria Scheip, anunţa că ”Doctorii spun... că funcţiunile stomacului au o influenţă covârşitoare asupra întregii vieţi, iar alimentaţia joacă un rol important în dobândirea şi menţinerea sănătăţii”. Felul în care atrage atenţia asupra ofertei restaurantului este unu folosit şi astăzi, apelând la ceea ce ”spun doctorii”, adică la domeniul sănătăţii, care a fost mereu unul sensibil pentru consumatori.
Magazine, societăţi de asigurare, servicii de pompe funebre, bănci, toate domeniile de activitate au folosit anunţurile publicitare cu mulţi ani în urmă. Principiul a rămas acelaşi, doar metodele s-au schimbat, precum şi canalele prin care mesajele ajung la public. În prezent, medul virtual câştigă teren în defavoarea publicaţiilor pe suport e hârtie (print), dar şi a celorlalte canale de comunicare, audio-video. Internetul şi, mai ales, apariţia reţelelor de socializare, a telefoniei mobile, a făcut ca domeniul publicităţii să cunoască noi dimensiuni.
Câteva dintre ziarele vremii, care se păstrează încă la Arhivele Naţionale Maramureş, sunt Ziarul Renaşterea (1918), Curerul de Vest (1920), Ştirea (1926), săptămânalul Baia Mare (1926), Glasul Dreptăţii (19300, Înfrăţirea (1933) sau Cronica (1936).
Mai puteti citi:
Se încarcă comentariile...
